“În general, oamenii se mobilizează preponderent pe emoții negative – indignarea, furia, primejdia”, a argumentat, pentru România Liberă, sociologul Mirel Palada.
Așa se explică faptul că, la Referendumul pentru Familie, cei înscriși pe liste nu s-au mobilizat să vină la vot, întrucât “românii nu au perceput tema referendumului ca pe o primejdie adevărată”, consideră Mirel Palada.
Însă de ce această temă, a susținerii familiei formate dintr-un bărbat și o femeie, nu a fost “suficient de interesantă” pentru publicul larg din România?
“Cei care au susținut ideea Referendumului nu au fost suficient de convingători în a explica de ce este necesară păstrarea familiei tradiționale”, punctează sociologul Mirel Palada.
De asemenea, în opinia acestuia, nici partidele politice, chiar cele care, oficial, au susținut ideea de a se organiza un referendum, nu s-au implicat în mod real pentru a convinge oamenii să se prezinte la urne, iar acum se caută explicația acestei neimplicări: “Deja a început să fie vehiculată ideea unei înțelegeri între partidele politice din România și conducerea europeană, de la Bruxelles, care a dorit foarte mult ca acest referendum să nu reușească”.
Organizațiile locale PSD și PNL și-au subminat conducerile centrale
Mirel Palada este de părere că, atât la PSD cât și la PNL, conducerile centrale au afirmat că românii trebuie să vină la urne, dar au fost subminate de o “revoltă la firul ierbii a organizațiilor locale, care n-au vrut să se implice, considerând că acest referendum nu este al lor”.
În interiorul PSD s-a manifestat, astfel, o revoltă împotriva lui Liviu Dragnea, iar PNL resimte, încă, efectul fuziunii dintre vechiul partid liberal și cei de la PDL, care „nu s-au sudat suficient”. Mai mult, imediat după eșecul referendumului, unii lideri ai PNL, în frunte cu Alina Gorghiu, își ridică din nou vocile împotriva lui Ludovic Orban.
Și poate nu în ultimul rând, în opinia sociologului Mirel Palada, un motiv al prezenței scăzute la urne a fost și “vremea frumoasă” din România, sâmbătă și duminică, care i-a determinat pe oameni să iasă la plimbare sau la iarbă verde – în defavoarea exercitării datoriei civice de a participa la referendum.
Conform datelor finale prezentate de Biroul Electoral Central, la referendumul pentru redefinirea familiei, desfășurat sâmbătă și duminică, au votat 20,41 la sută dintre alegători.
Până duminică la ora 21, la referedum au votat 3.731.704 de români. În mediul urban au votat 1.829.816 de oameni, iar în mediul rural – 1.901.888 de oameni. Pragul minim al voturilor necesare pentru validarea referendumului a fost de 30 la sută.
