Primul are în vedere reuşita extinderii, dorite de peste 100 de ani, iar cel de-al doilea, inaugurarea unui Muzeu al Holocaustului în centrul Capitalei.
După ce în 2016, consilierii Primăriei Municipiului Bucureşti au votat ca imobilul din strada Lipscani 18-20 să fie acordat Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România, anul acesta cei mai mulţi dintre ei s-au răzgândit, iar reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel” s-au văzut în situaţia de a căuta un alt spaţiu de cel puţin 5.000 de metri pătraţi utili.
Mandatat de Guvern, managerul „Elie Wiesel” a găsit acest spaţiu şi l-a propus spre preluare pentru Muzeul Holocaustului. Propunerea lui a fost agreată, dar situaţia este departe de a fi rezolvată.
Muzeul trebuie să aibă o suprafaţă pentru expoziţii permanente, expoziţii temporare, birouri, bibliotecă, spaţii multimedia. În luna martie a acestui an, el anunţa că finalizarea lui a fost prelungită cu până la un an şi jumătate, până în 2022.
Alexandru Florian, directorul general al Institutului, a precizat marţi că MNIEHR trebuie să se afle într-o zonă centrală, unde există şi alte muzee, şi nu „aruncat undeva” în oraş.
Luis Ovidiu Popa este de părere că „în spaţiul public nu se înţelege ce înseamnă un muzeu”. El a declarat marţi: „Un muzeu înseamnă, în primul rând, o colecţie de simboluri. Constituirea unui muzeu, cum este cazul celui al Holocaustului, cred că demersul ar trebui să fie puţin diferit: să se meargă de la viziune, care probabil că există, la colecţii, la comunitate, pentru că îmi place să cred că se adresează întregii ţări, astfel încât soluţia finală să fie cu adevărat aşteptată cu nerăbdare”.
Constituirea acestui muzeu în curtea interioară a Muzeului „Antipa” nu este cea mai fericită soluţie, a spus Popa.
„Ciclul de viaţă normal al unui muzeu este să crească din punct de vedere al spaţiului pe care îl utilizează. Toate muzeele din lume fac asta”.
În mai bine de 110 ani, Muzeul „Antipa” nu a fost extins. De doi ani, în proiectul său de management, Popa a punctat extinderea muzeului. Subteran. Deoarece zona este protejată.
„Muzeul «Antipa» îşi doreşte această extindere. Încă din 1911, în 1941… acum există o propunere se numeşte «ilustraţie de temă», pentru că nu suntem în zona de proiect, care oferă o soluţie pentru extindere. Construirea unui nou muzeu în acest spaţiu ar bloca complet acest ciclu. L-ar condamna la o moarte înceată. Culmea este că şi muzeul nou înfiinţat va fi condamnat, de la început, la nedezvoltare”, a mai spus Popa.
El a adăugat că speră ca cei care au făcut propunerea să aibă în vedere acest lucru şi să revină asupra ideii.
„Am clauze specifice în planul de management privind extinderea”, a mai afirmat Popa.
Urbanistic, statutul zonei a evoluat. Zona este acum una protejată. „Câtă vreme este legea în vigoare, nu putem construi nimic acolo, în niciun caz suprateran”, a explicat el.
Aproximativ 5.000 de piese sunt expuse în prezent la Muzeul „Grigore Antipa”, iar alte aproximativ 2 milioane se află în depozite. Depozitele sunt ocupate în proporţie de 97%.
Popa, aflat acum la al doilea mandat la conducerea muzeului, a precizat că acest subiect, al extinderii, este cunoscut de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în subordinea căruia funcţionează.
„Nu s-a discutat în spaţiul public. Încă de la primul mandat, pentru că am găsit planuri pentru extindere, în 2014, am înaintat o hârtie. Vorbim despre costuri mari, restricţii”.
Noua cheltuială pe obiectiv se putea începe anul trecut, după cinci ani de când a fost făcută recepţia lucrărilor anterioare. „Antipa” a trecut printr-un astfel de proces. „Nu am aşteptat să treacă perioada, am discutat la nivel de idee. Anul trecut a expirat perioada şi am fi putut începe discuţii privind astfel de investiţii, dar, nu trebuie să vă spun eu, în momentul de faţă situaţia financiară e mai degrabă delicată”.
Popa a subliniat: „Nu este în interesul niciunuia dintre cele două muzee care sunt în discuţii acum, în interesul niciunui fel de muzeu, să fie plasat într-un spaţiu în care nu se poate dezvolta. Muzeul trebuie să poată să trăiască”.
Reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel” nu au discutat deloc cu cei de la „Antipa”. Popa a spus că a avut o întrevedere cu ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz.
„Dumnealui a părut să înţeleagă şi speram ca azi (marţi, n.r.), aici (la Comisia pentru cultură din Cameră, n.r.), să avem poziţii convergente. Mi se pare normal ca Ministerul Culturii să susţină o instituţie din subordine. Mi s-ar părea ciudat să îşi dorească să o dezmembreze”.
Ministerul Culturii poate iniţia a Hotărâre de Guvern – pentru că statul e proprietar prin MCIN – de dezmembrare a acestui spaţiu, a mai spus Popa. „Din ce mi-a fost explicat, această hotărâre, chiar dacă este iniţiată de minister, va urma circuitul ministerial, apoi e necesar acordul administratorului spaţiului actual… Nu o să fie ceva pe lume care să mă poată convinge să semnez un astfel de acord. Dacă se va putea face fără acordul nostru, al publicului – care cred că va fi mobilizat pe tema asta – şi nu numai…”.
El a adăugat că, în curând, vor apărea puncte de vedere ale centrelor universitare şi posibil Academiei Române cu privire la această problemă. „Dacă toate astea pot fi ignorate înseamnă că aşa este bine pentru noi toţi”.
O audiere pe această temă va fi programată, săptămâna viitoare, în Comisia pentru cultură din Cameră.
