Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ne vom lua suveranitatea înapoi? Totul despre referendum

Ne vom lua suveranitatea înapoi? Totul despre referendum

Toți cetățenii români cu drept de vot sunt chemați în zilele de 6 și 7 octombrie la Referendumul de revizuire a Constituției României privind definirea Căsătoriei drept uniunea între femeie și bărbat.

Rl online 0 comentarii

Este un moment istoric și fără precedent: Referendumul de revizuire a Constituției este ultima etapă a unei inițiative cetățenești a societății civile românești. Este prima oară când cetățeni ai României obțin dreptul de a fi consultați prin referendum. Este prima oară când o decizie de importanță constituțională este inițiată de cetățeni. Un demers 100% civic, pornit de jos în sus, un exercițiu democratic în care inițiatorul și decidentul este cetățeanul.

Ce votez?

Buletinul de vot conține o întrebare și opțiunile DA sau NU. Votați „Da” dacă sunteți de acord cu căsătoria încheiată numai între un bărbat și o femeie. Câștigă opțiunea care obține cel puțin un vot în plus peste 50% din voturile valabil exprimate. La toate referendumurile de revizuire a Constituției, întrebarea este stabilită printr-o lege din anul 2000: „Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma aprobată de Parlament?” Singura lege de revizuire adoptată de Parlament este cea a definirii Căsătoriei ca fiind încheiată înre bărbat și femeie și a fost publicată în Monitorul Oficial pe 18 septembrie 2018. Ștampila se pune în interiorul casetei cu opțiunea aleasă („DA”, de exemplu, pentru căsătoria între un bărbat și o femeie). Ștampila va imprima pe buletinul de vot textul „VOTAT RRC 2018”.

Cum votez?
 
Pentru ca rezultatul Referendumului pentru Căsătorie să fie valabil, trebuie să se prezinte la vot 30% din numărul total de 18.951.721 alegători înregistrați la 2 octombrie 2018 pe listele Autorității Electorale Permanente. Adică 5.685.516 trebuie să se prezinte la vot, indiferent de opțiunea exprimată. Rezultatul Referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente, adică minimum 4.737.930 persoane.

La Referendumul pentru clarificarea definiției Căsătoriei vor avea drept de vot şi românii care se vor afla pe 6-7 octombrie în afara graniţelor.

„Cum aflu la ce secție de votare sunt arondat?” Intră pe site-ul registrulelectoral.ro, introdu CNP-ul tău, numele de familie și codul anti-spam. Apasă „Caută”. Site-ul îți va returna locația secției de votare de care aparții, inclusiv cu localizare pe hartă.

Perioada de votare

Se votează în zilele de sâmbătă, 6 octombrie 2018, și duminică, 7 octombrie 2018, între orele 07:00 și 21:00. Peste noapte, secția de votare se închide cu martori și se sigilează. „Sunt în altă localitate decât cea de domiciliu.” În acest caz, legea permite votarea pe liste suplimentare, pe baza actului de identitate. „Locuiesc în alt sector în București decât cel în care am adresa de domiciliu.”

În acest caz, pentru București, votul se va face exclusiv la secția corespunzătoare adresei de domiciliu, în baza actului de identitate. În schimb, cetățenii cu domiciliul în altă localitate decât municipiul București pot vota în București la orice secție, pe liste suplimentare.

„Nu mă pot deplasa.” Căutați pe lista secțiilor de votare numele locației în care vă aflați (domiciliu, spital, penitenciar) și aflați de ce secție aparține. Redactați o cerere pentru a vi se trimite urna mobilă și trimiteți-o prin cineva la secția respectivă – cel mai bine vineri seara, în jurul orei 18:00, sau sâmbătă dimineața. Cererea persoanei nedeplasabile trebuie să aibă data, să fie semnată olograf, să menționeze numele, prenumele, CNP-ul și domiciliul sau reședința din actul de identitate, precum și seria și numărul actului. Adăugați o copie după fișa de internare în spital, certificatul de dizabilitate etc. Dacă mai mult de 200 de pacienți dintr-un spital solicită votarea cu urnă mobilă, cererile pot fi depuse la mai multe secții de votare din zonă și cel târziu până pe 6 octombrie, ora 21:00.

Documente de identificare necesare 

Pentru a vota, trebuie să prezentați cartea sau buletinul de identitate, pașaportul, sau carnetul de serviciu militar (elevii din școlile militare).

Referendumul este decizional pe aprobarea legii – dacă Referendumul este validat, Legea va fi aplicată imediat și modificarea Art 48, alin. 1 din Constituție se va realiza în sensul dorit de cei trei milioane de susținători ai inițiativei cetățenești.

Pentru Hotărârea Biroului Electoral Central care reglementează acest proces de votare, accesați http://referendum2018.bec.ro/wp-content/uploads/2018/09/Hotarare-nr.21.pdf.

MAE organizează, pentru Referendumul pentru Căsătorie, 377 secţii de votare în străinătate, din care 192 pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale, iar 185 în alte locaţii, cele mai multe fiind în Italia, Spania şi Republica Moldova. Cele mai multe secţii de votare vor fi organizate în Italia (58), Spania (47), Republica Moldova (35), Statele Unite ale Americii (32), Marea Britanie (19), Franţa (15) şi Germania (14).

Proiectul de lege privind revizuirea Constituției fost adoptat, pe 9 mai, de Camera Deputaţilor. După un an de zile, Senatul a votat, pe 11 septembrie, în calitate de for decizional, iniţiativa cetăţenească de revizuire a Legii Fundamentale potrivit căreia familia se întemeiază pe Căsătoria liber consimțită între un bărbat şi o femeie – termenul „soți” folosit în acest moment este vag, deoarece nu precizează nici sexul, nici numărul soților. Inițiativa aparține Coaliţiei pentru Familie și a fost semnata de peste 3 milioane de cetățeni români. În expunerea de motive a inițiativei se arată: „Prezentul act normativ îşi propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de „soţi” în cuprinsul art. 48 al 1 din Constituţia României ar putea să-l aducă în conturarea noţiunii de „familie”, a raportului dintre „familie” şi dreotul fundamental al bărbatului şi al femeii de a se căsători şi a întemeia o familie. Dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie este privit ca un drept comun al bărbatului şi al femeii care, formând un cuplu, recunoscut prin căsătorie, pot întemeia în mod natural o familie. El nu poate fi conceput ca un drept al cărui conţinut să depindă în mod arbitrar de voinţa unilaterală doar a bărbatului sau doar a femeii”.

Participarea la acest exercițiu civic este un semn de maturitate cetățenească. Este pentru prima dată când cetățeni ai României strâng peste 3 milioane de semnături pentru a participa la o decizie, și este primul Referendum organizat în România după 1989 care pornește de la voința cetățenilor români. Democrația reprezintă puterea poporului care-și exercită suveranitatea. Organizarea unui referendum cetățenesc și exprimarea liberă a votului reprezintă folosirea celor mai puternice două instrumente civice pe care cetățenii le au la îndemână, într-o democrație.

Nu doar România a organizat referendumuri pe tema Căsătoriei. Referendumuri legate de chestiunea în discuţie (într-un sens sau altul) s-au organizat în multiple state federate din SUA (între anii 2003-2004), Croaţia (2013), Slovacia (2014), Irlanda (2016) şi o consultare populară în Australia (2017).

Referendumul arată că ultimul cuvânt e al poporului

În Constituția României, Referendumul este menționat de mai multe ori. Astfel, Referendumul este expresia suveranității naționale (art. 2, alin. 1), este organizat prin lege organică (art. 73, lit.d), poate fi cerut de președintele României pentru a consulta populația (art. 90), este necesar pentru demiterea președintelui în urma suspendării sale (art. 95, alin. 3) și, în fine, este etapa finală a procedurii de revizuire a Constituției (art. 151, alin. 3). Curtea Constituțională este cea care veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea Referendumului şi confirmă rezultatele acestuia (art. 146, lit. i).

Spiritul Constituției arată că Referendumul a fost gândit de către legiuitor ca un ultimul cuvânt care aparține poporului, cetățenilor. În chestiunile fundamentale și în conflictele grave dintre puterile statului, decizia finală o ia cetățeanul. De aceea, revizuirea Constituției și aprobarea demiterii președintelui României sunt decizii care sunt luate de popor și devin obligatorii dacă îndeplinesc criteriul de validare al participării.

Referendumul este un instrument esențial pentru legitimitatea democrațiilor moderne reprezentative. Organizate pe principiul mandatării, care nu este imperativă, democrațiile moderne liberale au la bază ideea de reprezentare: voința poporului se manifestă prin Parlament, adică se manifestă indirect, prin intermediari. Referendumul este singurul instrument disponibil prin care poporul poate participa direct la luarea deciziilor importante pentru viața socială. Într-o eră în care tot mai multe decizii care influențează viața noastră de zi cu zi sunt transferate în sfere și structuri care nu pot fi trase la răspundere de popor, cum ar fi sferele experților, comisiilor specializate, structurilor mai mult sau mai puțin transparente, orice ocazie prin care puterea de decizie revine la popor este mai mult decât binevenită.

Opinia noastră este că acest exercițiu democratic poate fi o bună oportunitate pentru poporul român de întărire a loialității față de propriul stat și față de status-quo-ul actual (apartenența față de UE, parteneriate strategice etc.). Poate fi, de asemenea, un precedent prin care cuvântul societății civile autentice, pornite de la firul ierbii, se face auzit și produce efecte. Mai direct spus, nu se poate guverna, în ceea ce privește chestiunile de identitate și de siguranță națională, peste capul cetățenilor români, ci doar cu acordul lor explicit. Pentru că suveranitatea națională aparține în ultimă instanță poporului, nu ONG-urilor stipendiate de filantropi stângiști, nici structurilor de putere nelegitimate de vot.

Cătălin Sturza
Anghel Buturugă

Comentarii

loading...