Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Secretarul general al NATO și ministrul român al Apărării  (Foto: NATO)

Secretarul general al NATO și ministrul român al Apărării (Foto: NATO)

Nu mai vin americanii! România – aproape singură pe Flancul Estic

Epidemia de coronavirus care lovește întreaga lume a determinat conducerea SUA să anuleze trimiterea de militari americani în Europa, în următoarele săptămâni.

Mihai Diac 0 comentarii

Conducerea Forțelor Terestre ale Statelor Unite a anunțat că US Army nu mai participă la exercițiul militar “Defender Europe”, care trebuia să se desfășoare de-a lungul anului 2020 și care ar fi reprezentat cea mai amplă desfășurare de trupe americane în Europa de după cel de-al doilea Război Mondial.

Dincolo de a fi un simplu antrenament, acest gen de acțiuni militare reprezintă un mesaj de descurajare pe care NATO îl transmite potențialilor inamici, iar pentru Europa democratică, principalul inamic îl reprezintă, evident, Rusia.

Dacă soldații americani nu mai vin în Europa, fiecare țară NATO de pe Flancul Estic trebuie să se bazeze pe propriile ei forțe militare. În NATO, cea mai puternică armată – după cea a SUA – este aceea a Turciei, dar după cum se știe regimul Erdogan are o poziție ambiguă în cadrul NATO și își întărește relațiile de colaborare cu Rusia lui Putin.

Din acest motiv, România devine principala forță NATO de la Marea Neagră și este responsabilă nu doar de asigurarea propriei securități, ci și de aceea a întregii regiuni.

În spațiul aerian, Forțele Aeriene Române pot conta pe prima lor escadrilă de avioane F-16, formată din 12 aeronave, care sunt deja operaționale.

Forțele Navale Române așteaptă de ani de zile să înceapă contractul privind construirea în România și livrarea a patru corvete multifuncționale. Acest contract, deja atribuit de MApN, a fost ținut în loc de o contestație depusă în Justiție de una dintre firmele care a pierdut licitația,  dar după toate aparențele el va începe să se deruleze în anul 2020.

Cea mai amplă categorie de trupe ale României, Forțele Terestre, a fost și cea mai puțin luată în calcul în ultimii ani. În privința tancurilor, modelul aflat în dotare este TR 85 M1 – un model conceput în ultimii ani ai comunismului și modernizat după anul 1989 la Uzina Mecanică București. Acest tip de tanc este acum depășit, iar Armata Română speră să primească tancuri de un model mai nou, de fabricație germană, din excedentul unor țări din Europa Occidentală.

În privința angajamentelor ferme, cel mai important program destinat Forțelor Terestre Române este cel al transportoarelor blindate Piranha.

România a cumpărat 227 de transportoare Piranha 5 cu suma de aproape 900 de milioane de euro. Dintre acestea, 197 vor fi asamblate la Uzina Mecanică București. Contractul a fost semnat la începutul anului 2018, iar primele 36 de vehicule trebuiau să fie livrate la începutul anului 2019. În toamna anului 2019, MApN a penalizat firma producătoare, GDELS (General Dynamics European Land Systems) pentru întârzierea livrării transportoarelor cu suma de 8,5 milioane de euro. La începutul anului 2020, GDELS a anunțat că toate cele 36 de transportoare care compun primul lot sunt în România, la Uzina Mecanică Bucureşti, şi că au început testele de acceptanţă în luna noiembrie 2019. Procedurile de acceptanţă durează, conform contractului, câteva luni.

Pe de altă parte, la începutul lunii martie, cu prilejul audierii în Comisiile parlamentare a ministrului Apărării, Nicolae Ciucă, acesta a fost întrebat și despre situația programelor de înzestrare ale Armatei – inclusiv despre transportoarele Piranha.

Senatorul Nicu Fălcoi (USR) s-a declarat îngrijorat de întârzierea acestor programe, mai ales de cel pentru achiziţia transportoarelor Piranha 5. Senatorul Fălcoi a precizat că aşteaptă să aibă acces la textul contractului şi mai ales la raportul Curţii de Conturi legat de acesta şi l-a întrebat pe ministrul Ciucă dacă sistemul de comunicaţii şi informatică pentru această capabilitate va fi produs în România.

Reprezentanţii firmei GDELS au confirmat că mai au de clarificat cu MApN detalii despre sistemul tactic de comunicaţii şi informatică (CIS), inclusiv despre software, dar urmau să ajungă la o înţelegere în câteva săptămâni.

Firma care furnizează transportoarele susține că specificaţiile tehnice ale CIS sunt conforme cu cerinţele Forţelor Terestre române. Pe canale neoficiale, în mass-media apăruseră informaţii că una dintre cauzele întârzierii livrării primului lot de transportoare, de peste un an, ar fi chiar sistemul CIS. Alte probleme, care s-au rezolvat ulterior, erau cele legate de turela transportoarelor Piranha.

Piranha 5 este un vehicul blindat greu, de 30 de tone, care poate atinge viteza de 100 km/h. În România vor fi livrate şase variante de echipare, fie cu turele cu un tun de calibrul 30 de milimetri şi o mitralieră de 7,62 mm, fie doar cu o mitralieră de calibrul 12,7 milimetri.

Piranha 5 are un echipajul format din trei militari şi mai poate lua la bord alte opt persoane.

Comentarii

loading...