În forma anterioară a legii 304 din 2004 privind organizarea judiciară, articolul 62 prevedea, la alineatul 3, că „ Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respectă şi protejează demnitatea umană şi apără drepturile persoanei.”
Potrivit noii legi, articolul a fost modificat, având următorul cuprins: „Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare”.
Astfel, a fost introdusă în lege obligaţia pentru procuror de a respecta “drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive”. De asemenea, anchetatorii trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie şi în momentul în care comunică date referitoare la dosare sau inculpaţi.
Modificările aduse Legii 304 din 2004 au fost contestate de reprezentanţii Opoziţiei, atât USR cât şi PNL sesizând Curtea Constituţională pe prevederile proiectului de lege, dar şi de către preşedintele Klaus Iohannis, care a atacat legea de două ori la CCR.
Şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a contestat la Curtea Constituţională modificările aduse legii privind organizarea judiciară, prevederile fiind criticate dur şi de către procurorul general Augustin Lazăr, care s-a declarat nemulţumit, printre altele, de înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
Curtea Constituţională a respins sesizările pe proiectul de lege, acesta fiind promulgat săptămâna trecută de către preşedintele Klaus Iohannis.
