Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: MApN

Foto: MApN

ONU nu a plătit misiunea României în Mali

Militari din Forțele Aeriene Române participă la misiunea internațională de menținere a păcii în Republica Mali, iar costurile acestei misiuni ar trebui plătite de ONU.

Mihai Diac 0 comentarii

Ministerul Apărării Naționale a pregătit un proiect de lege care va permite rambursarea către România, de către Organizația Națiunilor Unite (ONU), a costurilor misiunii pe care militarii români o execută în Mali (Africa).

Cele mai recente date prezentate de autoritățile române atestă faptul că, de la data de 1 mai 2020, România participă la “Misiunea ONU Multidimensională Integrată de Stabilizare în Mali” (MINUSMA)  cu 126 de persoane. Dintre aceste persoane, șase sunt observatori militari, iar 120 sunt militari care fac parte din detașamentul Forțelor Aeriene Române trimis în Mali. Detașamentul este însoțit de patru elicoptere Puma, tot ale Forțelor Aeriene Române.

România participă efectiv la misiunea din Mali din octombrie 2019, când a înlocuit Canada. În cazul României, aprobarea pentru misiune a fost acordată de CSAT. ”Un detașament de elicoptere militare va participa, pentru prima dată, la misiunea multidimensională integrată ONU de stabilizare din Republica Mali, desfășurând operații de evacuare medicală, transport de trupe și echipamente, precum și asigurarea suportului logistic necesar personalului ONU dislocat în această țară”, preciza un comunicat al CSAT din 28 decembrie 2018.

În februarie 2020, militarii români din detașamentul “Carpathian Pumas” au fost chiar decorați pentru profesionalismul lor. Ceremonia s-a desfășurat în tabăra Camp Gao din Mali, în prezența lui Mahamat Saleh Annadif, reprezentant special al ONU, și a generalului Dorin Ioniță, șeful Comandamentului Forțelor Întrunite al Armatei Române. Acest comandament coordonează activitatea militarilor români care sunt trimiși în afara frontierelor în zone de război.

Detașamentul românesc din Mali execută în principal misiuni medicale, de căutare – salvare, transport de trupe și de materiale, patrulare, supraveghere și cercetare din aer, dar și inserția și extragerea de militari din zona controlată de forțe ostile.

 

Ce efective militare a trimis România în Republica Mali?

La această misiune din Africa, Forțele Aeriene ale României au trimis un contingent format din 120 de militari (piloți, personal tehnic și medical) cu patru elicoptere IAR-330 Puma, plus șase observatori militari.

 

Care sunt riscurile misiunii din Republica Mali?

Riscul cunoscut încă de la debutul misiunii este cel al grupărilor teroriste, căruia i se adaugă, în acest moment, și cel al înmulțirii cazurilor de coronavirus pe continentul african.

 

“Grupările de terorişti au o libertate de mişcare enormă având în vedere imensitatea acestui stat. Este de 5,2 ori mai mare decât România şi aproape cât Franţa şi Spania la un loc”

Ioan Mischie,

Comandantul primului detaşament românesc

 

“Ne-am angajat pentru un an de zile. Toate aranjamentele sunt făcute exact pentru un an de zile”

Dorin Ioniță,

Șeful Comandamentului Forţelor Întrunite

 

Misiunea din Africa s-a dovedit a fi mult mai complicată decât se estima la începutul ei. Erau cunoscute problemele legate de climă și de boli specifice continentului african, se știa că în Mali acționează grupări teroriste, dar nu s-a anticipat, la începutul misiunii, că va veni și epidemia de coronavirus.

De aceea, în contextul respectării măsurilor impuse pentru limitarea răspândirii Covid-19 și pentru a preveni posibila contaminare a militarilor români, aceștia au desfășurat pregătirea pentru a doua parte a misiunii, în perioada martie-aprilie 2020, în Baza Aeriană de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic din Boboc (județul Buzău), cu respectarea măsurilor de “izolare instituționalizată”. Astfel, înainte de plecarea în misiune, întreg personalul detașamentului a executat o perioadă de izolare de 14 zile, fiind testat atât la începerea, cât și la finalizarea perioadei de izolare. La final, militarii au fost transportați pe calea aerului, din Baza Aeriană Boboc, direct în Baza 90 Transport Aerian de la Otopeni, de unde s-au îmbarcat spre Africa.

Acum ar urma ca ONU să rezolve chestiunea administrativă legată de decontarea costurilor plătite de România pentru această misiune. Conform Memorandumului semnat cu ONU, această organizație trebuie să ramburseze 1428 de dolari pe lună pentru fiecare militar român participant, plus o diurnă de 1,28 dolari pe zi pentru fiecare persoană.

Un calcul simplu arată că, pentru cele 12 luni de misiune la care s-a angajat,  România are de primit din partea Națiunilor Unite peste două milioane de dolari SUA. Separat, 120 de români trimiși în misiune timp de 12 luni, în două serii de câte șase luni, trebuie să primească diurne care totalizează 55.000 de dolari.

Comentarii

loading...