Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Parcul acvatic din stațiunea Mamaia este construit pe un teren care apare în Dosarul Retrocedărilor

Parcul acvatic din stațiunea Mamaia este construit pe un teren care apare în Dosarul Retrocedărilor

Orașul care a pierdut un milion de metri pătrați de teren

Condamnările în Dosarul Retrocedărilor din Constanța ridică o întrebare: cum se va recupera prejudiciul?

Cristian Hagi 0 comentarii

Un milion de metri pătrați. Aceasta a fost suprafața pe care autoritățile locale din Constanța au acordat-o beneficiarilor drepturilor succesorale, care nu ceruseră decât 309.549 metri pătrați. Un milion de metri pătrați, adică un kilometru pătrat, înseamnă circa 1% din suprafața totală -oficială a orașului, care este de -circa 124 kilometri pătrați.

După condamnările date de Înalta Curte de Casație și Justiție în acest caz, se ridică o întebare: cum se vor recupera prejudiciile?

 

Metoda de acțiune

Jaful din Constanța a avut metodă de acțiune relativ simplă. Moștenitorii de drept, care nu puteau intra în posesia terenurilor, fiind tărăgănați prin diferite -metode, își vindeau drepturile succesorale unor apropiați ai administrației locale pentru sume infime, de exemplu 1% din valoarea de piață a terenurilor. La scurt timp, aceștia obțineau fie terenurile respective, fie suprafețe mult mai mari, în zone mult mai bune ale orașului. De exemplu, dacă cineva avea de recuperat o suprafață la marginea orașului, primea una de trei ori mai mare într-un cartier central, comisia de retrocedare motivând că, din diverse motive, nu se putea acorda terenul inițial în natură.

O parte din Mamaia a fost retrocedată în acest fel. Coincidență sau nu, în 2001, la un an după ce independentul Radu Mazăre devenea primar, Primăria Constanța a realizat un PUD al stațiunii Mamaia, lucru care a deschis calea unor retrocedări în zonă. Printre membrii acestui angrenaj, condamnați de instanță, s-au numărat și personaje celebre, dar și intermediari necunoscuți, scoși parcă din joben de grupare.

Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre, oamenii care au condus ani buni județul și orașul Constanța, condamnați împreună în Dosarul Retrocedărilor

 

Statul și primăria nu au vrut să recupereze prejudiciul

La întrebarea „Cine recuperează prejudiciul?” trebuie să răspundem cu o altă întrebare: „Vrea cineva să recupereze prejudiciul?”. Vorbim despre sume imense. Potrivit expertului numit de DNA, expert contestat de către inculpați, în mai multe rânduri, vorbim despre un prejudiciu de aproximativ 114 milioane de euro, dintre care 77,7 milioane euro în dauna statului român și 36,1 milioane în dauna orașului Constanța. Nici statul, nici primăria nu au dorit însă să se constituie parte civilă în proces, lucru constatat și în decizia ICCJ.

„Constată că persoanele vătămate Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Constanţa nu s-au constituit părţi civile în cauză”, spun judecătorii.

 

Toți consilierii au spus „pas”

Constanța ar fi putut să se constituie parte civilă în anul 2008. Chestiunea a fost votată într-o ședință de consiliu local municipal, în februarie. După dezbateri scurte, s-a trecut la vot. Consilierii au votat în unanimitate, indiferent de partidul din care făceau parte, fie că era PSD sau PNL, ca orașul să nu se constituie parte civilă. Unul dintre cei mai vocali apărători ai lui Radu Mazăre a fost actualul senator PSD Nicolae Moga, care atrăgea atenția colegilor asupra consecințelor pe care le-ar putea avea votul lor. „Atenţie, gândiţi-vă la capcane! Pentru că constituirea ca parte civilă a Consiliului Local implică…

Nu trebuie să vă spun mai mult”, spunea Moga, politician reales pe listele PSD Constanța de atunci până în prezent. Liderul PD de atunci, Dănuț Moisoiu, prosper om de afaceri, declara public faptul că ei, consilierii locali, nu au expertiză în domeniu. „Noi nu avem nici competenţa de a evalua această solicitare şi nu avem experienţă multă să ne exprimăm decât după ce avem o expertiză autorizată”, spunea el. Ședința a fost condusă de actualul președinte al PSD Constanța, Felix Stroe. Mazăre le-a mulțumit tuturor, după vot: „Domnilor, vă mulţumesc pentru faptul că interesele politice n-au stat mai presus decât libertatea oamenilor. Politica e politică, iar dreptatea... eu cred că trebuie să fie dreptate pentru oricine. Mulţumesc!”.

 

Statul și primăria trebuie să-și recupereze bunurile

Situația nu este însă atât de simplă. În ciuda celor de mai sus, statul român și Primăria Constanța trebuie să-și recupereze bunurile. Judecătorii ICCJ au constatat că terenurile retrocedate ilegal le aparțin și cere demersuri pentru ca acestea să revină la proprietarii de drept. Constată că terenurile cu privire la care s-a intabulat dreptul de proprietate, prin încheierile nr. 21282 din 07 iunie 2006 şi nr. 20992 din 07 iunie 2006 ale Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, în favoarea Municipiului Constanţa, aparţin domeniului public al Statului Român, urmând ca Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant, să facă demersurile necesare pentru a intra în posesia acestor bunuri imobile. Dispune restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul revenirii următoarelor terenuri în domeniul public al statului sau, după caz, în domeniul public ori privat al Unităţii Administrativ-Teritoriale Municipiul Constanţa”, se arată în decizia magistraților.

 

Ce se va întâmpla?

Problemele se complică mult după această decizie, pentru că nu mai vorbim despre terenuri virane: pe multe dintre ele au apărut construcții de tot felul, de la blocuri, vile, parcări, chiar o parte dintr-un parc acvatic și dintr-un mall. Ba chiar și vila în care a locuit ani de zile primarul Radu Mazăre, care spunea că nu este însă a lui, ci a unui prieten grec, om de afaceri, care i-ar fi închiriată. O vilă pe malul lacului Siutghiol, pe un teren generos, cu garaje de sticlă și cu un loc de parcare a șalupei chiar în living. Unii dintre cumpărători, ne referim la cei care nu au făcut parte din gruparea condamnată în instanță, sunt cumpărători de bună-credință. Este exemplul unui bloc ce s-a construit pe Strada Cașin, în cartierul Faleză Nord. Ce se va întâmpla cu aceștia? Tot ce se știe este că terenurile trebuie să revină la proprietarii de drept.

 

Aproape 120 de ani de închisoare

Completul de trei al ICCJ a decis ca cei 37 de inculpați din Dosarul Retrocedărilor să primească 117 ani de închisoare. Cea mai mare pedeapsă i-a fost acordată lui Radu Mazăre, care a primit nouă ani, rezultați din contopirea a două pedepse: 7 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, și 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. A fost judecat și pentru infracţiunea de fals intelectual, în formă continuată, dar pentru aceasta cauza penală a fost prescrisă, lucru punctat de judecători. Au primit pedepse cu închisoare și unii directori din Primăria Constanța, dar și Nicuşor Daniel Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, și Cristi Borcea. Unii au fost condamnați la închisoare cu suspendare, iar pentru alții faptele s-au prescris. În prima instanță, Mazăre primise patru ani cu suspendare, iar marea majoritatea a celor cercetați fuseseră achitați.

Se confiscă circa 3% din prejudiciu

Instanța a mai hotărât că de la unii condamnați trebuie recuperate anumite sume de bani. Acestea sunt de aproximativ 3% din prejudiciul calculat de către DNA, de 114 milioane de lei. Iată persoanele de la care trebuie confiscați banii și sumele exacte: Barbu Paraschiva - 817.248 euro şi 79.927 USD; Ene Daniel - 210.000 euro şi 384.683 USD; Sandu Bogdan Gabriel - 306.983 euro şi 408.410 USD; Ionescu Valentin - 228.482 euro; Borcea Cristian - 957.107 euro; Camboianu Mihai - 207.357 euro; Giurgiucanu Georgică - 143.695 euro; Puşcaşi Carmen - 104.268 euro; Puşcaşi Marius - 104.268 euro.

Comentarii

loading...