Ministerul Muncii nu are cifre exacte și vrea să schimbe legislația pe presupuneri.
Potrivit ministrului muncii, Raluca Turcan, susține că proiectul este aproape finalizat, iar el este susținut atât de premierul Florin Cîțu, cât și de liderul PNL, Ludovic Orban. „Noi prin acest proiect dăm în primul rând posibilitatea oamenilor din sistemul public să muncească opţional dacă vor până la 70 de ani. În momentul în care fac această opţiune, de a munci până la 70 de ani, atunci să beneficieze de salariu, dar să nu poată să cumuleze şi pensia”, a mai spus Raluca Turcan.
Ministrul susține însă că proiectul va conține anumite prevederi prin care să nu se blocheze domenii esențiale. Unul dintre ele ar fi cel al educației, unde mulți profesori ieșiți la pensie țin încă ore pentru că numărul cadrelor didactice este insuficient. Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a atras și el atenția asupra acestei probleme. Soluția pe care a adus-o este însă o formă de evitare a proiectului Ministerului Muncii: plata cu ora. „Sunt convins că va fi posibilă plata cu ora, chiar pentru acei colegi ai noștri care au calitatea de pensionari. Dacă nu ar fi posibilă plata cu ora în sistemul de învățământ, o resursă umană și așa deficitară din perspectiva calificării și a competenței, ar deveni încă și mai mare problemă din această perspectivă”, a spus Cîmpeanu.
Orban spune că e corect
O declarație în acest sens a făcut și liderul PNL, Ludovic Orban. „Consider că este un lucru drept. Nu cred că este normal ca un om, cu atât mai mult dacă a fost poliţist, de exemplu, în Poliţiile locale vedem foarte mulţi angajaţi care au fost poliţişti şi care s-au pensionat la 45, 46, 47 de ani, nu mai zic de alţii numiţi în diferite funcţii. Mie nu mi se pare just. Consider corect ca, în momentul în care un om vrea să îşi reia activitatea, trebuie să trăiască din salariu, să nu i se plătească şi pensia odată cu reluarea activităţii”, a spus Orban.
Câte persoane beneficiază de cumul
Nu ar fi o surpriză să spunem că, și de această dată, guvernanții vor să modifice legislația fără a avea date foarte clare. Din datele pe care România liberă le-a obținut de la Ministerul Muncii, reiese că în luna noiembrie 2020 exista un număr de 25.402 persoane care au drepturi de pensie și figurează și în declarațiile D112, ca fiind angajate cu contract de muncă sau raport de serviciu în unități de stat. Acestea sunt însă niște estimări.
În ceea ce privește încadrarea acestor bugetari, Ministerul nu știe să răspundă – câți dintre ei sunt profesori, cadre medicale sau funcționari. „Referitor la funcțiile exercitate, nu putem face precizări, întrucât în baza de date a instituției noastre nu există un criteriu de selecție după locul de muncă, meseria sau funcția persoanei care are calitatea de persoană asigurată. Toate aceste informații nu au nicio relevanță în statisticile și rapoartele generate, care urmăresc elementele parametrice care determină cuantumul pensiilor (vârstă, gen, stagii de cotizare, venituri asigurate, punctajul mediu anual etc)”, se precizează în răspunsul de la Ministerul Muncii.
Ei susțin că soluția legislativă care va fi propusă nu va putea aduce atingere unor drepturi fundamentale prevăzute de Constituția României și că ea nu are nicio implicație în sectorul privat.
„O persoană care va fi OBLIGATĂ să opteze între pensie și salariul de la stat este, de fapt, obligată fie să renunțe la dreptul constituțional de a munci pentru a-și primi pensia, fie să se pensioneze mai târziu decât prevede legea, renunțând la dreptul său patrimonial. (…) Pensia nu este un venit de la stat! Statul doar restituie un drept deja câștigat prin contribuțiile plătite până la vârsta de 65 de ani”. GABRIELA FIREA, SENATOR PSD
TEHNIC VORBIND
Efecte posibile
Potrivit proiectului, guvernanții se așteaptă ca persoanele care au lucrat la stat ca profesori, cadre medicale, bibliotecari sau funcționari să se mai poată angaja la privat, după vârsta de 65 de ani.
Persoanele cu pensii foarte mici (personal de curățenie, infirmiere, etc.) vor fi oprite de la a-și întregi veniturile prin munca proprie, după vârsta pensionării.
Anumite sectoare (educație, sănătate) ar putea suferi și mai mult pe fondul lipsei de personal necesar.
Polițiștii se vor putea pensiona în continuare la vârste multe mai tinere față de medie și își vor putea găsi în continuare de lucru la privat, la vârste la care au experiență și capacitatea de a munci.
