Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Presa internațională, despre summitul de la Sibiu: “Urzeala tronurilor” în UE

Presa internațională, despre summitul de la Sibiu: “Urzeala tronurilor” în UE

Cursa pentru posturile-cheie din Uniunea Europeană lansată joi de liderii din UE reuniţi în summit în România, cu două săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, îmbină deja atacuri, uneltiri şi trădări, într-o veritabilă ''urzeală a tronurilor'', comentează AFP.

Rl online 0 comentarii

"Acest summit lansează sezonul politic european. Cei care doresc să intre în ring sau care au un mesaj clar de transmis o pot face", a spus o sursă europeană.

Reuniţi în oraşul medieval Sibiu, înconjurat de Carpaţi - un decor demn de celebrul serial american - cei 27 de lideri din UE, cu excepţia Regatului Unit, au fost informaţi de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în legătură cu procesul de numire a viitorilor lideri ai instituţiilor UE, scrie Agerpres.

La 28 mai va avea loc un summit pentru a discuta despre aceste posturi, în lumina rezultatelor alegerilor europene din 23-26 mai. "Ar trebui să fie rapid", a spus Tusk, care speră la un acord la sfârşitul lunii iunie.

Printre primele posturi aflate în joc se află fotoliul de preşedinte al Parlamentului European. Dar cel care încinge în mod deosebit spiritele este cel de şef al Comisiei Europene, ocupat în prezent de Jean-Claude Juncker, al cărui mandat se încheie în octombrie.

Nominalizarea pentru acest post trebuie să fie validată de Parlamentul European, care ţine în mod deosebit ca viitorul ocupant să fie ales dintre ''capii de listă'' nominalizaţi de fiecare familie politică pentru alegeri, numiţi şi "Spitzenkandidaten", conform termenului german folosit adesea.

Acelaşi sistem a funcţionat în 2014 cu Juncker, care a fost ''capul de listă'' al conservatorilor din Partidul Popular European, clasaţi pe primul loc în alegeri.

Dar acum, alegerea însăşi a acestui candidat nu ţine de Parlament, ci de Consiliul European, adică de liderii statelor membre, care refuză să promită că îl vor desemna automat pe unul dintre "Spitzenkandidaten" care deschid listele electorale.

"Nu mă simt angajat de procesul pe care unele partide l-au decis pentru ele însele", a reafirmat preşedintele francez, Emmanuel Macron, respingând "legitimitatea democratică" a liderilor de partid. Franţa doreşte să evite un "compromis asupra candidatului cel mai puţin bun" pentru ''a-i lua pe cei mai buni", a adăugat el.

Pe de altă parte, liderii de dreapta, al căror partid este favorit în scrutin, îşi împing în faţă candidatul: germanul Manfred Weber, aliat al cancelarei germane Angela Merkel şi pe care PPE l-a ales la începutul lunii noiembrie la Helsinki.

Dacă alegătorii ''sunt de acord că PPE este primul partid, trebuie să-i acceptăm candidatul", a declarat actualul preşedinte al Parlamentului, Antonio Tajani.

În caz contrar, "nu s-ar consolida încrederea în UE", spune şi cancelarul austriac Sebastian Kurz.

Manfred Weber, un conservator cu experienţă guvernamentală limitată, apreciază că are un "mandat clar".

"Partidul va fi considerat o instituţie ridicolă dacă nu mai respectăm rezultatul de la Helsinki", a punctat el joi. Un mesaj tranşant care se adresează celor care îl văd în fruntea Comisiei pe francezul Michel Barnier, actualul negociator-şef pentru Brexit, de asemenea membru al PPE.

În acest biliard cu mai multe benzi, germanul a fost abandonat de prim-ministrul ungar naţionalist-conservator Viktor Orban, al cărui partid a fost suspendat din PPE. O absenţă a "consensului" pe care Emmanuel Macron nu a ratat-o. La rândul său, Angela Merkel a rămas vagă: "Îl susţin pe Manfred Weber", a spus ea, dar ''vom vedea ce se întâmplă ".

În afară de Comisie, alte posturi care vor trebui ocupate, dar mai târziu, sunt la preşedinţia Consiliului European, Băncii Centrale Europene (BCE) şi cel de şef al diplomaţiei europene.

"În cazul în care consensul se dovedeşte dificil, nu voi ezita să supun aceste decizii la vot", a avertizat Donald Tusk, reamintind "echilibrele care trebuie respectate", în special în ceea ce priveşte reprezentarea femei/bărbaţi.

Este imposibil, de exemplu, să ne imaginăm cele cinci poziţii ocupate de bărbaţi sexagenari şi conservatori proveniţi din Nordul continentului, conchide AFP aparent într-o nouă referire la populara serie evocată la începutul articolului şi care a ajuns la cel de-al optulea şi ultim sezon.

Comentarii

loading...