13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăȘtirile zileiPrincipalii procurori ai României

Principalii procurori ai României

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, șeful statului a semnat, la data de 20 februarie a.c., decretul pentru numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a procuroarei Gabriela Scutea, pe o perioadă de trei ani.

Tot ieri, șeful statului l-a numit procuror șef al DNA pe Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani, iar în funcția de procuror șef al DIICOT a fost numită Elena-Giorgiana Hosu, tot pe o perioadă de trei ani.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct al României în perioada în care procuror general a fost Laura Codruța Kovesi (2006-2013). Gabriela Scutea a mai fost Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană (2013-2016) şi secretar de stat în Ministerul Justiției (2016-2017).

Giorgiana Hosu, noua șefă a DIICOT, a fost până acum procuror-șef adjunct al acestei structuri, iar din anul 2015, după demisia Alinei Bica din fruntea DIICOT, Giorgiana Hosu a asigurat interimatul în funcția de procuror șef.

Anterior, Giorgiana Hosu a condus, timp de cinci ani, Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico – financiare din cadrul DIICOT.

Procurorul Crin Bologa, numit ieri în fruntea DNA, a fost adjunct al procurorului șef al Parchetului Județului Sălaj, iar anterior, între anii 2005 – 2008, a fost șeful DNA Cluj.

Toate cele trei decrete de numire în funcții au fost semnate ieri de șeful statului, Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu. Interesant este faptul că, potrivit procedurii necesare în asemenea situații, pe propunerile ministrului Justiției a trebuit să-și dea avizul, cu caracter consultativ, și CSM. În cazul procuroarelor Scutea și Hosu avizul CSM a fost negativ. Doar procurorul Bologa primise aviz pozitiv.

Dintre cei trei procurori care vor exercita, în următorii trei ani, principalele funcții de conducere în Ministerul Public, cel mai puțin cunoscut până acum, dar și singurul care primise, anterior, aviz favorabil din partea CSM, este Crin Nicu Bologa. Acesta a fost numit de șeful statului în funcția de procuror șef al DNA.

Procurorul Bologa a ieșit în evidență, acum două săptămâni, după ce fusese pus pe lista de promovări de către ministrul Justiției, prin faptul că a salutat propunerea ministrului de a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (denumită, neoficial, Secția pentru magistrați).
Procurorul Bologa și-a justificat acest punct de vedere explicând că el nu agreează niciun fel de imunitate.

“Eu, de principiu, nu sunt de acord cu nicio formă de astfel de imunitate şi de garanţii speciale pentru anumite categorii de cetăţeni. Am constatat că şi în ceea ce priveşte cererile adresate Parlamentului s-au stopat multe anchete fără a fi motivate în niciun fel. De asemenea, îmi pun problema în mod practic dacă procurorul general emite aviz de punere în mişcare a acţiunii penale, iar avocatul sau inculpatul fac o plângere împotriva ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale, oare ce măsură poate lua procurorul ierarhic superior în momentul în care procurorul general al României a constatat că sunt îndeplinite şi condiţiile de fond şi de formă şi temeinice şi legalitate pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, iar procurorul ierarhic superior, care are această atribuţie în Codul de Procedură Penală, este învestit cu această plângere împotriva Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale, oare mai este el independent în situaţia respectivă să mai infirme ordonanţa procurorului de punere în mişcare a acţiunii penale? Este o problemă la care m-am gândit: ce facem cu principiul subordonării ierarhic superior? Ce facem cu plângerile împotriva ordonanţelor de punere mişcare a acţiunii penale care au aviz de la procurorul general?”, se întreba, într-o declarație oferită presei, procurorul Bologa.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Coreea de Nord l-a primit pe șeful spionajului rus

O delegație a Biroului de Informații Externe al Rusiei a vizitat capitala nord-coreeană Phenian între luni și miercuri și a discutat despre stimularea cooperării...

În Rusia circulă zvonuri că doi suspecți implicați în atentatul de la Moscova au murit în arest

Doi dintre suspecții pe care Rusia i-a reținut după atacul terorist de la Moscova, din 22 martie, ar fi murit în arest. Acest zvon este...

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic, analiză

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe deplin scăderile din timpul  pandemiei, estimările inițiale indicând chiar o creștere de 2% peste nivelurile...
Ultima oră
Pe aceeași temă