Declarația sa este de ajuns, credem noi, pentru ca Secția de investigare a infracțiunilor din justiție să se sesizeze din oficiu și să deschidă dosar penal față de Laura Kovesi și șefii SRI, relatează jurnaliștii de la luju.ro.
În ediția de luni, Lumea Justiției publica mărturia procurorului Doru Tulus, care are o importanță deosebită având în vedere că vine din partea unui personaj care a lucrat ani de zile în DNA, în plină cooperare cu SRI, în plină glorie a “Binomului”.
Astfel, acesta dezvăluie că ofițerii Serviciului Român de Informații veneau zilnic în birourile procurorilor DNA, fiind singurele persoane care aveau acces în instituție, fără să fie controlați la intrare.
Doru Tulus precizează ca au existat situații în care ofițeri cu funcție de conducere în SRI se prezentau personal cu denunțători la procurori, chiar și cu persoane ce fuseseră condamnate în dosare instrumentate de DNA. Nu în ultimul rând, el arată că au avut loc ședințe restrânse, cu discuții pe diverse spețe, la care participau și ofițeri SRI.
În schimb, cine nu colabora cu SRI era zburat din DNA. În acest sens, Doru Tulus explică faptul că procurorii care refuzau solicitări ale SRI erau chemați de către Laura Kovesi, care le comunica faptul că nu mai corespund și li se cerea să plece din DNA.
Pe de altă parte, foarte importantă este si o altă precizare pe care o face Tulus. Aceea ca Protocolul PICCJ-SRI din 2009 a fost pus în aplicare în 2013, odata cu instalarea Laurei Kovesi la conducerea parchetului anticoruptie, mai relatează sursa citată.
Declarația procurorului Doru Tulus:
“Procurorul Doru Florin Tulus (PICCJ), fost procuror DNA și procuror șef al Secției de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, a arătat că protocolul, deși încheiat în anul 2009, nu a fost implementat ca atare în cadrul DNA în perioada 2009-2013.
Începând cu luna mai a anului 2013, odată cu numirea noii echipe de conducere a DNA, modalitatea de lucru s-a schimbat radical. Astfel, procurorul menționează că a sesizat personal următoarele:
-lucrătorii SRI erau singura categorie de persoane care aveau acces în instituție fără control și în acest mod, birourile procurorilor erau vizitate zilnic de lucrători SRI;
-colaborarea cu Direcția Generală Anticorupție a fost stopată, în condițiile în care anterior, se lucrase intens cu această structură;
-au fost emise o serie de ordine prin care s-a stabilit că șefii de secție nu mai pot rezoluționa corespondența secretă, acest lucru putând fi făcut doar de șeful direcției sau de unul din adjuncții lui;
-s-a implementat un sistem de corespondență cu instanțele și cu SRI care trebuia respectat, în caz contrar, adresele nu erau semnate de către conducere. Procurorul arată că nerespectarea acestor formaliăți echivala în percepția conducerii cu refuzul de a instrumenta acel dosar și chiar cu favorizarea celor investigați în unele situații;
-în aceeași perioadp, arată procurorul, a început un proces de epurare a procurorilor cu vechime în DNA, precum și a ofițerilor de poliție judiciară cu care aceștia lucraseră. Acești procurori erau chemați, la interval scurt de timp după ce refuzaseră solicitari ale SRI, la cabinetul procurorului șef, unde li se comunica faptul ca ‘nu mai corespund’ și li se punea în vedere să facă cerere de încetare a activității în cadrul DNA;
-din discuțiile cu colegii, procurorul a aflat că au existat situații, mai ales la Sectia de Combatere a Corupției, că ofițeri cu funcție de conducere în SRI să vină personal cu denunțători la procuror, inclusiv cu persoane condamnate în dosare instrumentate de DNA;
-au existat ședințe restranse cu participarea SRI și cu discuții pe spete”.
