15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialClinica din Timisoara a ramas la stadiul de schelet

Clinica din Timisoara a ramas la stadiul de schelet

Primaria municipiului Timisoara este nevoita sa recunoasca esecul unui parteneriat public-privat cu care s-a laudat de peste un an. Edilii locali si-au pus ultimele sperante in proiectul ce implica potentialul institutiilor locale cu puterea financiara a unui investitor privat pentru terminarea unei constructii inceputa de Ministerul Sanatatii.
Este vorba despre Spitalul Clinic Municipal, lucrare inceputa cu bani de la minister acum 12 ani si parasita de aceeasi institutie de aproape un deceniu. Lipsa unei oferte eligibile a facut ca parteneriatul sa fie sistat si sa se caute alte solutii.

Un schelet uitat pe marginea soselei

Cele sase nivele ridicate in patru ani, in care s-au investit circa 30 de miliarde lei, la valoarea anilor '96-'97, au ramas ca un schelet uitat de vreme, chiar pe marginea soselei, la intrarea in municipiu dinspre orasul de granita Sannicolau Mare. Un singur parlamentar a incercat mai tare sa resusciteze proiectul lasat deoparte de Ministerul Sanatatii. Ludovic Mardari, fost deputat PRM, s-a adresat cu interpelari si la Daniela Bartos si la Mircea Beuran si la timisoreanul Ovidiu Branzan, cei din urma toti ministri ai Sanatatii.
Bartos i-a raspuns, in 2002, ca daca tot s-au bagat atatia bani acolo, ar fi bine sa schimbe destinatia cladirii si sa faca locuinte. Un an mai tarziu, Beuran a revenit cu ideea predecesorului sau la fotoliul de ministru: transformarea in locuinte pentru medicii in devenire. Mai mult, Beuran a pasat, lejer, problema si asupra comunitatii locale, ca un preambul al prevederilor hotararii de Guvern prin care unitatile medicale intrau in administrarea municipala si judeteana.
A mai trecut un an si in fruntea Ministerului Sanatatii a ajuns timisoreanul Ovidiu Branzan, cu promisiunile sale electorale care implicau si finalizarea, dupa un deceniu, a impozantei cladiri. Demnitarul s-a implicat in negocierile dintre primarul municipiului Timisoara, Gheorghe Ciuhandu, si reprezentantii firmei germane “Inter-medico GmbH”, prilej cu care s-a anuntat si suma de care ar fi fost nevoie pentru terminarea spitalului si dotarea cu echipamente: 65 de milioane de euro.
Numai finalizarea procentului de 70 la suta din lucrare, cat a mai ramas de facut, era estimata, acum doi ani, la 315 miliarde lei. Interpelarea lui Mardari la Branzan a avut acelasi rezultat, cazul fiind plasat in carca parteneriatului public-privat initiat in 2004 de municipalitatea de pe Bega.

Investitorii s-au pierdut pe drum

Demararea parteneriatului a adus si birocratia de rigoare. Dosare, acte, licitatii, grile, selectii, scrisori de intentie. De altfel, Comisia de negociere a conditiilor de realizare a proiectului a semnat acorduri de proiect cu trei investitori, “Summa Turizm Yatirimcilig As”, din Turcia, grupul francez “Bouygues Romania” SRL si “Inter-medico GmbH Medizin+Technik” din Germania.
Conform calendarului de negociere, pana la mijlocul lunii decembrie a anului trecut au avut loc negocieri individuale, dar numai cu reprezentantii grupului francez. Aurelia Junie, presedintele comisiei, a spus ca firma germana s-a retras dupa ce a avut o discutie cu oficiali din Ministerul Sanatatii si dupa ce au realizat ca trebuie sa preia o parte din responsabilitatile clinicii.
“Au pus conditia sa le garanteze cineva serviciile medicale, dar cei din minister nu si-au asumat nici o responsabilitate, asa ca s-au retras”, a spus Aurelia Junie. Potrivit acesteia, firma turca nici nu s-a mai chinuit sa prezinte o oferta concreta, asa ca au ramas la masa discutiilor doar francezii.
Prima schema de servicii nu respecta dorintele Primariei, asa ca s-a venit cu o a doua oferta, dar nici aceasta nu a fost eligibila. “Voiau doar sa fie prestatori de servicii. Trebuia sa platim ca ne faceau cladirea, sa platim serviciile medicale si altele. Daca aveam acesti bani, nu mai apelam la parteneri privati”, a adaugat presedinta comisiei de negociere.
Orice oferta viabila si convenabila si pentru administratia locala care ar veni maine, de exemplu, nu mai are, insa, nici o sansa. Si asta, pentru ca perioada de negociere s-a incheiat si nimeni nu a cerut vreo prelungire. In plus, parteneriatul nu mai poate fi reluat, pentru ca s-au schimbat regulile jocului din punct de vedere legislativ. Legea a fost, asadar, schimbata, dar nu au mai aparut si normele metodologice.

Gazda pentru sectiile aruncate in strada

In conditiile date, executivul Primariei s-a vazut nevoit sa sisteze ultima sansa de a finaliza o munca inceputa de Ministerul Sanatatii acum 12 ani, la o initiativa a fostului presedinte PSD Timis, doctorul Dan Poenaru. Solutii pe viitor sunt doar doua, deocamdata, in doua faze: terminarea cladirii, care ar deveni gazda pentru sectiile medicale ce risca sa ajunga in strada in urma retrocedarii fostilor proprietari, dupa care ar urma echiparea cu aparatura conform normelor UE. Cu ce bani, insa, nu se stie inca. Cert e ca Aurelia Junie a avansat un nou termen, adica se doreste finalizarea constructiei in acest an.
Aportul ministerului de resort a devenit, an de an, egal cu zero. “Ministerul ne arata toata disponibilitatea sa ne paseze sarcinile, mizand pe faptul ca politicile de sanatate se fac la nivel local”, a completat Aurelia Junie. Asta, desi Legea Spitalelor prevede, la articolul 36, punctul c) ca “investitiile legate de construirea de noi spitale, inclusiv finalizarea celor aflate in curs de executie, se face de la bugetul de stat”, in timp ce de la bugetul local se iau doar banii pentru intretinere, reparatii si gospodarire.
Actuala conducere a ministerului pare sa trateze la fel cauza. Vizita ministrului Eugen Nicolaescu la Timisoara, in luna noiembrie a anului trecut, a adus un element nou, insa nicidecum favorabil lucrarii tergiversate de peste un deceniu. Demnitarul a vorbit despre construirea din temelii a opt spitale de urgenta regionale, care vor fi dotate la cele mai inalte standarde. Timisoara va fi unul din orasele importante din acest punct de vedere.

Cele mai citite

Pentagonul va aloca 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD

Forţele Aeriene ale SUA alocă aproape 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), înlocuitorul pentru...

Românii din Spania se încred în România: trimit bani, transferă expertiză și atitudine sănătoasă

Repatriot, platforma care conectează românii din afara granițelor cu țara, a condus misiunea economică România-Spania, desfășurată în perioada 21-27 martie în Barcelona și Insulele...

Președintele argentinian, Javier Milei, l-a numit „ asasin” și „ terorist” pe omologul columbian, Gustavo Petro

Diplomații argentinieni vor fi expulzați din Columbia după o serie de insulte din partea preşedintelui argentinian, Javier Milei, care l-a numit "asasin" şi "terorist"...
Ultima oră
Pe aceeași temă