Fondurile SAPARD nu se aloca pentru fiecare judet in parte al tarii, ci se constituie intr-un fond comun, de unde sunt repartizate, in functie de criteriile de eligibilitate ale proiectelor, printr-o competitie la care participa proiecte din intreaga tara. Infomarea cat mai corecta si mai eficienta a potentialilor beneficiari este cheia succesului. La Biroul Regional 2 Sud-Est SAPARD functioneaza de cateva luni un astfel de centru, de unde se pot obtine toate informatiile dorite despre programul SAPARD. Rezultatele nu s-au lasat asteptate. Pentru masura 3.1, de exemplu, in judetul Constanta s-au platit 40,742 miliarde lei vechi, desi exista judete, cum ar fi Covasna, Gorj, Valcea sau chiar Brasov, care nu au decontat nici macar un leu in contul acestei masuri. Constanta este devansata de putin la acest capitol de judetul Timis. La masura 1.1 Constanta ocupa tot locul doi, cu 119,635 miliarde lei vechi platiti, fiind devansata de Prahova (224 miliarde). Pe locul al treilea se situeaza Tulcea, cu 119,021 miliarde.
Judetul Constanta ocupa unul dintre primele locuri si la masura 2.1, unde exista 21 de contracte, 17 proiecte finalizate, cu o valoare contractata de 643 miliarde de lei. In primele sase luni ale anului au fost depuse 60 de cereri de plata, in valoare de 528 miliarde lei, si s-au efectuat 68 de plati, in suma totala de 480 miliarde de lei. Constanta este pe primul loc in ceea ce priveste platile efectuate din toate judetele care fac parte din Regiunea 2 SE: Braila, Buzau, Galati, Tulcea, Vrancea.
Tulcea vine din urma
Platile totale efectuate pentru beneficiarii din judetul Tulcea se ridica la 412,301 miliarde de lei. Potrivit statisticilor, aici se inregistreaza cele mai mari plati pe masura 3.4 (3,271 miliarde), care se refera la dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative.
Acest fapt demonstreaza interesul tulcenilor atat pentru SAPARD, cat si pentru diversificarea economiei locale. Exista zone intregi care ar putea, cu ajutorul cofinantarii europene, sa-si schimbe caracterul monoindustrial.
Banii SAPARD sunt o sansa si pentru Delta Dunarii, unde pescuitul poate deveni o sursa secundara de venituri, pentru ca turismul are aici un potential foarte putin exploatat.
Asa cum fondurile SAPARD au fost accesate pentru a construi pensiuni tursitice in statiuni de pe litoral, cum ar fi Costinesti, ele pot fi directionate spre dezvoltarea turismului din delta. Bani exista, mai ramane ca spiritul de intreprinzator sa invinga. Procedurile nu sunt greoaie, iar Info Centrul de la Biroul Regional 2 SE ofera toate datele necesare.
Cine a accesat o data un fond o va face si a doua oara, pentru ca este o sansa extraordinara: jumatate sau chiar mai mult din banii proiectului sunt dati gratuit.
