Romania plateste din nou pentru lipsa de profesionalism si abuzurile anchetatorilor, a judecatorilor si a autoritatilor judetene din Mures.
De aceasta data este vorba de aproape 262.000 de euro, pe care tara noastra s-a obligat in fata magistratilor Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strassbourg sa le plateasca rromilor din localitatea mureseana Hadareni care au dat Statul Roman in judecata dupa evenimentele din 1993, cand casele lor au fost incendiate de romani, iar patru persoane au fost ucise.
Statul Roman a incercat sa scape de o condamnare
CEDO a publicat, marti seara, pe site-ul oficial, solutia de stingere pe cale amiabila a conflictului dintre 18 rromi din Hadareni si Statul Roman. Din cele 18 persoane, magistratii europeni au hotarat ca doar 15 pot primi daune din partea Statului Roman, care, in speranta ca va scapa fara o condamnare, a avansat suma de 262.000 de euro pentru solutionarea pe cale amiabila a procesului.
Astfel, conform actului oficial al instantei europene, Bazil Sami Lacatus va primi 11.000 de euro, Adrian si Silvia Moldovan – 27.000 de euro, Ferdinand Lacatus – 19.000 de euro, Ghioloanca Lacatus – 18.000 de euro, Lucaci Moldovan – 23.000 de euro, Octavian si Eleonora Rostas – 24.000 de euro, Lucretia Rostas – 18.000 de euro, Adrian Moldovan – 16.000 de euro, Rozalia Rostas, Maria Lacatus si Petru Lacatus, Persida Dorina Rostas, Valentina Rostas, Petru Lacatus, fiecare cate 13.000 de euro, iar Bazil si Lucretia Moldovan – 28.000 de euro.
In ceea ce priveste pretentiile ridicate de Iulius Moldovan, Melenuta Moldovan, Maria Moldovan, Petru Gruia Lacatus, Petru Dagala Lacatus, Otilia Rostas si Maria Floarea Zoltan, care nu au fost de acord cu intelegerea propusa de Statul Roman, CEDO se va pronunta in data de 12 iulie, insa este de asteptat ca sumele la plata carora va fi obligata Romania in cazul unei condamnari sa fie substantial mai mici fata de cele primite prin sentinta de marti.
In propunerea de stingere pe cale amiabila a procesului, Guvernul s-a angajat, pe langa plata acestor despagubiri catre reclamanti, si la luarea unor masuri care sa preintampine aparitia unor evenimente similare celui din 1993 de la Hadareni. Este vorba de elaborarea unor programe care sa previna discriminarea rasiala, implementarea unor programe de reabilitare a caselor rromilor din localitatea mureseana, stimularea participarii populatiei de etnie rroma la viata economica, sociala si culturala din Hadareni, unde statul s-a angajat sa faca demersurile necesare pentru a reabilita imaginea cetatenilor care fac parte din aceasta etnie.
Liga “Pro Europa” acuza procurorii, magistratii si autoritatile
Cele 262.000 de euro (8 miliarde lei) vor fi platite si de aceasta data din bugetul de stat, autoritatile invocand faptul ca actiunea in regres, care ar fi permis Romaniei sa se indrepte impotriva reprezentantilor sai ce au provocat prejudiciul, fiind legiferata mult dupa producerea evenimentelor si a anchetelor in cazul “Hadareni”. Cu toate acestea, seful Biroului pentru Apararea Drepturilor Omului din cadrul Ligii “Pro Europa” (LPE), Haller Istvan, care a acordat asistenta rromilor reclamanti si a urmarit procesele acestora pe toata durata desfasurarii lor, a afirmat ca vina in legatura cu situatia creata apartine unui numar de circa 30 de persoane.
“Exista o serie de persoane care au fost responsabile de reconstructia caselor din Hadareni. In primul rand, prefectii care au fost in acea perioada, incepand cu Ioan Racolta si incheind cu Dorin Florea, responsabilitatea apartine si Consiliului Judetean, lui Ioan Toganel, intrucat o buna parte din aceste daune se datoreaza faptului ca rromii nu au avut unde sa se intoarca, nu au avut o locuinta, nu puteau sa-si intretina viata de familie si asa mai departe”, a spus Haller.
Reprezentantul LPE a tinut sa mentioneaze, insa, ca responsabilitatea acestei solutii o poarta si anchetatorii, alaturi de magistratii implicati in solutionarea, in Romania, a proceselor legate de dosarul “Hadareni”. “O vinovatie apartine acelor procurori care au anchetat cazul si care ar fi avut datoria sa termine cat mai rapid ancheta penala si sa trimita in fata instantei persoanele vinovate. Aici se poate aminti numele procurorului Liviu Moica, ce a cercetat civilii in acest caz, si domnul procuror Marin Sandu care timp de un an a anchetat politistii care erau implicati in caz”, a mai declarat Haller Istvan. El sustine ca la fel de vinovati se fac si judecatorii care au dat sentintele in proces, pe care le considera aberante, prin care pentru omor calificat si deosebit de grav s-a dat o pedeapsa cu inchisoarea de trei ani.
O vina poarta si procurorul de sedinta, Otilia Abram, care a refuzat sa extinda urmarirea penala si asupra altor persoane si a altor fapte, “desi din declaratii a reiesit ca si alte persoane au participat la aceste evenimente si au fost comise si altfel de fapte”. “Nu in ultimul rand, apare si o vinovatie a presedintelui Romaniei care a oferit o gratiere a acelor persoane care se aflau in inchisoare, astfel ca pedeapsa maxima pentru omor calificat si deosebit de grav a fost de 3,6 ani”, a mai adaugat seful Biroului pentru Apararea Drepturilor Omului din cadrul LPE.
Potrivit sursei citate, prin incercarea de solutionare pe cale amiabila a conflictului, Statul Roman a recunoscut ca in tara noastra exista discriminare si ca drepturile omului au fost incalcate. “Asta inseamna ca in Romania se recunoaste existenta discriminarii rasiale, ca legile in tara noastra se aplica discriminatoriu, in situatia in care rromii sunt implicati intr-un caz, ca Romania nu respecta articolul 6, privitor la accesul la un proces echitabil si ca in Romania nu se respecta dreptul la viata de familie”, a mai mentionat Haller Istvan.
Fara comentarii
In incercarea de a contacta mai multe persoane dintre cele care sunt responsabile, potrivit reprezentantilor LPE, de acesata situatie, majoritatea au refuzat sa faca vreun comentariu.
Singurul care a dat o explicatie pe marginea acestui subiect este procurorul general adjunct de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Targu-Mures, Otilia Abram, care considera ca a respectat legea atunci cand a luat deciziile contestate.
“As fi avut o conduita nelegala legat de drepturile si obligatiile acordate procurorului de sedinta de lege sa dau curs acestei solicitari”, a declarat magistratul. Potrivit acesteia, singurii in masura sa dispuna sau sa propuna extinderea urmaririi penale in cazul unor noi persoane sau a altor fapte este procurorul si nu judecatorul.
Otilia Abram a mai spus ca propunerea magistratilor de a extinde procesul penal a venit intr-un moment in care acest lucru nu mai putea fi facut, adica dupa judecarea fondului cauzei si dupa ce dosarul ramasese in pronuntare.
In 20-21 septembrie 1993, in urma unui conflict izbucnit intre rromii si romanii din Hadareni, au fost ucise 4 persoane, iar 13 case au fost incendiate.
In procesul civil, Curtea de Apel Targu-Mures a acordat victimelor despagubiri sub forma daunelor morale in valoare de 580 de milioane de lei si sub cea a daunelor materiale in valoare totala de 1,3 miliarde lei.
