Afectiunile cerebro-vasculare constituie una dintre principalele cauze de mortalitate, in lume ocupand locul trei dupa boala cardiaca si cancer. Conferentiar doctor ANA CAMPEANU, sef sectie Neurologie din cadrul Spitalului Clinic Fundeni, avertizeaza ca tulburarile de sanatate incepand de la o simpla durere de cap, ameteala, instabilitate la mers sau tulburarile de vedere, pana la amorteala unei maini, asimetria faciala, pierderea starii de constienta sau tulburarile psihice aparute brusc pot fi cauza unor accidente vasculare cerebrale (AVC).
Dupa varsta de 55 de ani, riscul aparitiei accidentelor vasculare cerebrale se dubleaza la fiecare zece ani. Dr. Ana Campeanu apreciaza ca sunt foarte mari costurile directe si indirecte, astfel preventia primara si secundara isi justifica beneficiul. AVC este atat de devastator incat oricat de mica ar fi zona de tesut nervos salvata poate determina mari diferente in calitatea vietii.
Principala cauza a aparitiei acestei afectiuni este arterioscleroza, o boala arteriala complexa care apare prin depozitarea grasimilor pe suprafata interna a vaselor de sange. Arterioscleroza incepe chiar din copilarie, iar viteza de evolutie este dependenta de factori genetici, de sendentarism, obezitate, alimentatia saraca in vegetale, diabetul, alcoolul, hipertensiunea arteriala, cat si de factori inflamatori, coagulanti sau hemodinamici – explica dr. Ana Campeanu.
Mecanismul trombozei este complex si declanseaza obstructia in grade diferite pana la ocluzie vasculara, iar prin ruptura unei portiuni din cheag se produc embolii cerebrale. Prin acel segment vascular circula o cantitate foarte mica de sange sau deloc. In zona de creier vascularizata de acel vas se produce un infarct cerebral.
Infarctul cerebral poate fi declansat si prin scaderea presiunii arteriale, scaderea debitului cerebral prin tulburari de ritm sau insuficienta cardiaca, miocardopatii, infarct de miocard.
In alte situatii, hipertensiunea arteriala si malformatiile arteriovenoase pot produce o ruptura a vaselor de sange, cu consecinte uneori catastrofale, hemoragia cerebrala (drama cerebrala).
Consecintele la nivelul creierului a insuficientei vascularizatiei sunt diferite in functie de gradul suferintei si de locul leziunii.
Creierul este cel mai activ din punct de vedere metabolic, reprezentand doar 2% din volumul corpului, primeste 20% din debitul cardiac. Sistarea aportului de glucoza si oxigen necesare metabolismului cerebral produce disfunctia neuronilor care raman viabili cateva ore si prin modalitatile moderne de tratament, cum sunt tromboliza, neuroprotectia, interventiile chirurgicale, pot fi salvati.
Manifestarile neurologice trebuie rapid recunoscute si corect interpretate pentru o interventie rapida – maximum in trei ore – avertizeaza dr. Ana Campeanu.
Cunoasterea factorilor de risc si tratarea lor au rol important, astfel tratarea hipertensiunii, intreruperea fumatului, tratarea diabetului, a hiperlipidemiei si a fibrilatiei atriale reduc riscul de AVC cu peste 50 la suta.
Riscul repetarii unui accident cerebral este mare si de aceea metodele de preventie secundara trebuie continuate toata viata: controlul factorilor de risc prin administrarea medicatiei antitrombotice – aspirina, clopidogrel, ticlopidina – sau anticoagulanta, eventual prin mijloace chirurgicale.
Supravegherea pacientului cu AVC este complexa si comporta masuri generale – dieta, exercitii fizice, sevraj tabacic – si masuri terapeutice particularizate pe tot parcursul vietii.
