Judetul Constanta, al doilea ca importanta economica si strategica din Romania, este afectat de respingerea Constitutiei UE de catre Franta. Francezii au spus “nu” si au pus astfel o piedica serioasa constructiei europene. Reactiile nu au intarziat sa apara: inalte instante politice sustin in continuare politica Uniunii, dar state importante precum Germania sau Marea Britanie se gandesc deja sa bata in retragere. Una dintre consecintele imediate ale acestui vot negativ este probabilitatea ca aderarea Romaniei si a Bulgariei sa fie amanata, daca nu cumva chiar blocata.
In 2003, firmele din judetul Constanta au exportat marfuri si produse in valoare de 728.236 mii de dolari. In 2004, cresterea a fost de 32,5%, pana la 964.890 mii $. In acelasi timp, importurile au crescut, in 2004 fata de anul precedent, cu 55,4%, ajungand pana la valoarea 1.549.124 $. Cea mai mare parte din tranzactii, in proportie de peste 60%, este realizata cu tarile UE. Pe primele locuri, in categoria produselor importate, sunt autovehiculele si medicamentele. Daca Romania nu va adera la UE, sau numai daca aderarea va fi pusa sub semnul intrebarii, cele mai mari societati constantene vor avea de suferit din prisma schimburilor comerciale. Printre acestea se numara primele trei firme exportatoare din judetul Constanta in primul semestru al anului 2004: Rompetrol Rafinare, Santierul Naval Daewoo Mangalia Heavy Indutries si Tomini Trading. In functie de specificul fiecarei afaceri, pierderile vor fi mai mari sau mai mici. Si chiar daca aceste afaceri vor rezista, caci petrolul, constructia de nave si fierul vechi sunt inca surse de venit (mai ales ca santierul naval din Mangalia a incheiat de curand un contract de peste jumatate de milion de euro), pe locurile urmatoare sunt firme din domeniul IT, al comertului cu materiale de constructii sau al productiei alimentare. Acestea nu vor avea nici o sansa de supravietuire. Impactul cel mai puternic va fi resimtit in timp la nivelul cetateanului simplu. Lipsa investitiilor in economie inseamna productivitate redusa, deci salarii mici. Inflatie, somaj si infrastructura la nivelul anilor '70. Marginalizarea europeana inseamna mai putini bani in buzunar si o putere de cumparare mai redusa.
Banii vin din Vest
In anul 2000, ca sa ne referim numai la statisticile pe ultimii 5 ani, Romania exporta in tarile Uniunii Europene marfuri si produse in valoare de 7,1 miliarde euro si importa de 8 miliarde euro, ceea ce a generat un deficit de 850 milioane euro. Nu deficitul este insa important, ci faptul ca exportul total al Romaniei in 2000 a fost de 11,2 miliarde euro, ceea ce inseamna ca aproape 70% din comertul exterior al Romaniei era realizat cu tarile Uniunii. Datele problemei nu s-au schimbat prea mult nici in 2004. Dintr-un export total de 18,9 miliarde euro, 13,8 a fost realizat cu UE. E adevarat, cel mai mult s-au exportat fuste, rochii, jachete si taioare, in valoare de 981 de milioane, dar valuta intrata in tara a ajutat la mentinerea Romaniei pe linia de plutire. Si chiar daca premierul Tariceanu anunta de curand ca economia Romaniei “bubuie”, aceasta ar fi in pragul falimentului daca valoarea schimburile comerciale cu Uniunea Europeana ar scadea dramatic. Nu mai punem la socoteala ajutoarele nerambursabile care vin prin programele finantate de Uniune, a caror valoare depaseste, inainte si dupa aderare, cateva miliarde de euro; si nici neincrederea manifestata de oamenii de afaceri, care isi vor retrage masiv investitiile din Romania in cazul in care aderarea este pusa sub semnul indoielii. Romania este deja codasa Europei in multe privinte. De exemplu, exportul pe cap de locuitor este de 1.200 de euro, ceea ce ne situeaza pe ultimul loc, spre deosebire de Polonia, care are 2.400 euro, Irlanda, cu 31.800 euro, sau Luxemburg (un caz special) cu 84.200 euro!
Varianta optimista
In Germania, motorul economiei europene, voci din ce in ce mai puternice sustin ca Romania nu este si nu va fi pregatita in 2007 pentru aderare. Mai rau este ca aceste voci apartin crestin-democratilor, despre care sondajele spun ca vor castiga alegerile generale din septembrie. Cum aderarea celor doua tari trebuie ratificata de catre toti membrii UE, perspectiva ca Bundestagul care va fi ales in toamna sa faca acest lucru pare din ce in ce mai indepartata. Nu punem la socoteala o eventuala schimbare de optiune in ceea ce priveste modul ratificarii. Daca in prezent procesul se realizeaza de catre parlamente, sunt multi cei care sustin organizarea de referendumuri si pe aceasta tema, caz in care Romania si Bulgaria nu mai au nici o sansa.
Mai este o problema: Constitutia UE este necesara pentru ca vechiul organism, care era format din 15 state, sa functioneze in componenta largita, de 27. Daca nu se schimba nimic, procesul decizional, care a devenit mult prea birocratic, risca sa sufoce functionarea Uniunii. Exista analisti care spun ca respingerea Uniunii are si alte cauze: majoritatea europenilor nu vor ca Turcia, stat islamic, cvasieuropean si foarte populat, sa se integreze. Din aceasta cauza se ridica bariere si Romaniei. Se bate saua romaneasca sa priceapa calul turcesc.
