“Mormantul-cavou pictat hipogeu” a fost devastat de persoane necunoscute. Directorul Muzeului National de Istorie si Arheologie, Constantin Chera, a declarat ca aparatura care monitoriza umiditatea si temperatura a disparut, iar panourile laterale si usa de acces in monument au fost distruse.
Politistii constanteni au intrat in alerta dupa ce au fost sesizati, ieri dimineata, de directorul Muzeului National de Istorie si Arheologie ca monumentul pictat a fost profanat de persoane necunoscute. Constantin Chera a spus ca in timpul unui control de rutina a observat monumentul devastat. La fata locului a ajuns la scurt timp o echipa a Politiei de Patrimoniu. Din primele cercetari a reiesit ca persoane necunoscute au fortat accesul in baraca. Cu ajutorul unor picioare metalice de scaun, ei au sapat sub usa pana au reusit sa indeparteze mai multe pietre, astfel incat sa poata da la o parte grilajul. In interiorul mormantului au fost gasite, pe scara de acces, urme de ceara de la mai multe lumanari si o oglinda sparta. Inventarul bunurilor a scos la iveala ca cele trei aparate de monitorizare au fost furate. Directorul muzeului a spus ca aparatura ce apartinea Institutului National de Optoelectrica inregistra schimbarile de umiditate si de temperatura astfel incat pictura sa fie conservata in conditii optime. Prejudiciul a fost estimat la aproape o mie de dolari. Profanatorii nu au stricat pictura.
Vestigii crestine
Descoperirea mormantului a fost facuta in anul 1988 de actualul director al Muzeului de Istorie constantean, Constantin Chera, care a cercetat la Tomis (Constanta) un complex funerar care impresioneaza prin detaliile picturale, astfel de monumente gasindu-se pe tot cuprinsul Dobrogei – la Tomis, Callatis, Ostrov si Axiopolis. Cavoul tomitan poate fi incadrat cronologic in epoca constantiniana, pana catre sfarsitul secolului al IV-lea. Cercetatorii sustin ca acesta este un mormant crestin, neputand fi vorba despre un mormant pagan. Caracterul crestin al complexului funerar este sustinut si de scenele redate pe peretii cavoului, scene cu profunda incarcatura crestina: cina, porumbelul, pestele, similare cu cele din catacombele crestine de la Roma. Arheologii spun ca o parte din vina acestei profanari o poarta si modul in care este aparat edificiul. Desi proiectul de construire a unei incinte moderne, in locul baracii, a fost aprobat de minister, pana in momentul de fata nu s-a luat nici o masura. Mai mult decat atat, constructiile nu vor demara prea curand, avand in vedere ca licenta expira luna aceasta.
