Claudiu Padurean
Directorul Muzeului National de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca, profesorul Ioan Piso, este contestat de un grup de angajati. Acestia reclama managementul defectuos al institutiei, precum si faptul ca din cauza directorului, muzeul ar fi pierdut o serie de finantari consistente. Asa ar fi, de pilda, banii incasati de institutia clujeana pentru lucrarile de pe santierul arheologic de la Rosia Montana (judetul Alba).
Cunoscut ca un aprig opozant al proiectului minier care urmeaza sa se deruleze in Muntii Apuseni, Ioan Piso i-a determinat pe reprezentantii companiei “Rosia Montana Gold Coropration” (RMGC) sa prefere colaborarea cu arheologii bucuresteni si cu cei de la muzeele de istorie din Alba Iulia, Deva si de la Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj-Napoca, pentru ca acestia nu s-au pronuntat impotriva lucrarilor de la Rosia Montana.
Daca in anii trecuti, institutia muzeala incasa intre 20.000 si 30.000 de dolari pentru sapaturile arheologice din comuna situata in Muntii Apuseni, in 2004 a primit doar 5.000 de dolari, pentru prelucrarea materialului arheologic recoltat anii trecuti.
In schimb, Piso a afirmat ca nu este el de vina pentru aceasta situatie si insista pe faptul ca oricum zona de cercetare alocata arheologilor de la institutia pe care o conduce a fost studiata.
Insa, dupa cum recunoaste directorul executiv Mihai Rotea, numarul santierelor de salvare pe care lucreaza salariatii muzeului a fost redus de la 10, in 2004, la sase, in 2005, ceea ce inseamna reducerea proportionala a fondurilor extrabugetare care sunt platite institutiei de firmele care vor folosi terenurile respective dupa ce acestea vor primi descarcarea de sarcina istorica. Unitatea are nevoie de circa sase miliarde lei anual ca sa isi acopere cheltuielile cu salariile si cu intretinerea, mai sustine Mihai Rotea.
O alta acuza care i se aduce lui Piso este faptul ca ar fi administrat prost obiectele aflate in proprietatea institutiei pe care o conduce. Obiectele adapostite in subsolul muzeului sunt afectate de igrasie, iar colectiile deschise vizitarii publicului au pastrat aceeasi aranjare care dateaza de pe vremea comunismului, cu cateva exceptii, cum ar fi, de pilda, sala de expozitii temporare sau tezaurul muzeului.
Cu toate acestea, directorul a afirmat ca nu a primit bani pentru renovarea cladirii si pentru reamenajarea colectiilor. Piso a adaugat ca nu poate folosi pentru investitii banii primiti in contul lucrarilor de pe santierele de salvare. O parte din banii veniti de la beneficiarii santierelor sunt, insa, oricum folositi pentru investitii in echipamente cum ar fi calculatoare sau aparate foto, folosite de arheologi in munca lor. Pentru rezolvarea problemei igrasiei, muzeul clujean ar avea nevoie de sume cuprinse intre sapte si 10 miliarde lei.
Cel de-al treilea cap de acuzare, prezent in mai multe memorii postate pe Internet aidoma celebrelor armaghedoane, se refera la faptul ca o parte a lapidarului medieval a fost dat in folosinta unei case private de licitatie, “HIM Impex” SRL. Aceasta nu plateste chirie, ci doar un numar de bilete de intrare in muzeu, care ridica scriptic in mod consistent numarul presupusilor vizitatori ai prestigioasei institutii de cultura. Aceasta este apreciata ca fiind drept unul dintre cele mai importante muzee din Europa.
Piso a recunoscut faptul ca muzeul colaboreaza cu casa de licitatii, dar a spus ca relatia este reciproc avantajoasa, deoarece institutia pe care o conduce poate cumpara cu prioritate o parte din obiectele cu incarcatura istorica licitate.
Angajatii muzeului sunt profund divizati de acest conflict. In timp ce contestatarii cer schimbarea din functie a directorului, o parte dintre colaboratorii acestuia au ajuns sa ii faca un adevarat cult al personalitatii. Ei au editat in acest sens un volum omagial, pentru care institutia a cheltuit circa 100 de milioane de lei si care se intituleaza in limba latina “In honorem Ioannis Pisonis”.
Mai mult, Piso a spus ca muzeul nu a cheltuit nici un leu pentru publicarea cartilor sale, ci toate au fost finantate de prestigioase institutii de cultura din strainatate, in conditiile in care el are faima unuia dintre cei mai straluciti specialisti in epigrafie romana din Europa.
Reprezentantii Ministerului Culturii si Cultelor au declarat ca vor trimite o echipa ce control, care va ajunge la muzeul din Cluj-Napoca in luna august. Inspectorii vor evalua activitatea lui Ioan Piso de la instalarea sa in functie, in anul 1997, si pana acum. Intreaga disputa ar putea avea si o conotatie politica. Directorul a fost unul dintre membrii marcanti ai PNTCD. Acum, se pare, postul sau este ravnit de istorici apropiati coalitiei de guvernamant. Aceste informatii provin, insa, din surse neoficiale.
