Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Război electronic în Marea Neagră. Cât de vulnerabilă este România

Război electronic în Marea Neagră. Cât de vulnerabilă este România

În Marea Neagră și în jurul acesteia a început războiul electronic, iar această situație poate fi semnul prevestitor al apropierii unui război „clasic“ nimicitor.

Mihai Diac 0 comentarii

În ultimii ani, știrile referitoare la incidente stranii, înregistrate mai ales în nordul Mării Negre, sunt tot mai frecvente. Relatările venite din această zonă se referă la perturbarea funcționării sistemelor electronice de la bordul unor nave sau aeronave din țări membre sau partenere ale Alianței Nord-Atlantice.

Explicația invocată pentru asemenea incidente ar fi punerea în funcțiune de către Rusia a unor sisteme de bruiaj electronic. Incidentele s-au înmulțit după ce Rusia a ocupat Peninsula Crimeea, care este teritoriu al Ucrainei, în anul 2014, dezvoltându-și ulterior instalațiile militare din această regiune.

Un raport realizat în anul 2019 și publicat acum câteva zile de o organizaţie nonguvernamentală din Statele Unite, C4ADS (Centre for Advanced Defence), afirmă că, din februarie 2016 până în prezent, Rusia și-ar fi folosit instalațiile din Crimeea pentru a produce circa 10.000 de incidente electronice. Cel mai frecvent, țintele acestor atacuri electronice sunt navele și aeronavele (altele decât cele rusești) care trec prin zona Strâmtorii Kerci – cea care leagă Marea Neagră de Marea Azov.

 

20 de nave au fost ­„mutate“ simultan pe uscat

Foarte interesant este faptul că, pe parcursul acestor incidente, navele și aeronavele afectate primesc semnale care le fac să creadă că s-ar afla într-o altă zonă geografică decât în cea reală. Un caz relatat în cel mai recent raport al C4ADS se bazează pe un set de documente primit de la un comandant de vas comercial, cu privire la o cursă care fusese efectuată în Marea Neagră, în apropierea Strâmtorii Kerci. Comandantul navei ataşase la documente şi o imagine a indicatoarelor de bord, conform cărora nava pe care o conducea nu s-ar fi aflat pe mare, ci pe „un aeroport“.

Raportul C4ADS ia în calcul și informații apărute în ultimii ani în presa din Rusia, conform cărora cel mai important element al sistemului de bruiaj ar fi un emițător plasat într-un palat de miliarde de dolari, din Crimeea, care ar fi fost amenajat inițial pentru președintele Vladimir Putin și care este folosit, în pre­zent, de ofiţeri din Serviciul Federal de Protecţie (FSO) al Rusiei.

Pe de altă parte, date pre­luate din satelit sugerează că unul dintre elementele sistemului de război electronic al Rusiei s-ar afla în aeroportul din apropierea staţiunii Ge­lendjik, situată pe țărmul de est al Mării Negre. Unul dintre cele mai severe incidente electronice din zona Mării Negre s-a consemnat în iunie 2017 și a afectat peste 20 de nave. Sistemele lor GPS indicau, eronat, că s-ar afla pe uscat, la peste 30 kilometri distanță, în zona Aeroportului Gelendjik, în timp ce poziția lor reală era în rada portului Novorossiysk. Incidentul din iunie 2017 a fost interpretat ulterior de experți occidentali drept un test major pentru sistemul de atac cibernetic („spoofing“) al Rusiei.

În noiembrie 2018, premierul Finlandei acuza Rusia că ar fi perturbat sistemele GPS din țara lui pe perioada în care Finlanda a participat la un exercițiu militar alături de NATO. Incidente similare au fost re­clamate, la acel moment, și de către Norvegia.

Potrivit unei știri difuzate de BBC la începutul lunii aprilie 2019, sistemul de atac electronic al Rusiei ar avea elemente dispuse în peste zece locații-cheie aflate în Crimeea, în câteva porturi și aeroporturi din Rusia (inclusiv în enclava Kaliningrad), precum și în Siria. Ele pot, de exemplu, să genereze semnale GPS false.

 

Ținte false deasupra ­României

Unul dintre efectele acestor atacuri electronice este „păcălirea“ receptoarelor GPS, care ajung să indice poziții eronate. Nu sunt afectate doar sistemele de la bordul navelor și aeronavelor, ci și sistemele GPS de la bordul unor autovehicule.

De ­exemplu, un caz relatat la începutul anului 2018 descria bruierea aparaturii de pe taxiurile din Moscova, care utilizează în mod curent sistemul GPS pentru a calcula prețul curselor. La acel moment, mașinile afectate erau indicate a fi mult mai departe de Moscova decât în mod real, unele dintre ele chiar în afara Rusiei. În cazul unuia dintre acele taxiuri, aparatura de la bord îl plasa în România.

Un angajat al companiei de tehnologie Yandex, din Rusia, a făcut propria investigație, folosind mai multe receptoare GPS montate pe același automobil, precum și un analizor de frecvențe radio. Potrivit acelui angajat al Yandex, unul dintre obiectivele războiului electronic al Rusiei este loca­lizarea eronată a unor obiective sensibile de pe teritoriul Rusiei. Concret, poziția Palatului din Kremlin este suprapusă, în mod intenționat, pe ecranele GPS, cu aceea a aeroporturilor internaționale Vnukovo sau Domededovo, din apropierea Moscovei.

Aparatura necesară pentru bruiaj GPS nici măcar nu trebuie să fie de mare putere, întrucât semnalele transmise de sateliți care se intenționează a fi bruiate sunt extrem de slabe: circa 20 de wați, emiși de la o distanță de 20.000 de mile – explică publicația New Scientist.

Incidentul electronic din ianuarie 2018 de la Moscova pare să fie din aceeași „fa­milie“ cu cele consemnate în timpul Revoluției din decembrie 1989, când aviația și apărarea antiaeriană a României primeau semnale că în spațiul aerian național s-ar afla aeronave necu­noscute. Dar acele aeronave, presupus a fi fost agresoare, nu existau decât pe ecranele radarelor, nu și în spațiul aerian al României. Poate că ele nu existau deloc sau poate – privind prin prisma ultimelor știri despre sistemul de război electronic al Rusiei – ele existau, dar se aflau departe de România.

De altfel, în anul 1989 sistemele electronice ale Armatei Române erau aproape în totalitate de fabricație sovietică, deci foarte ușor de bruiat.

Comentarii

loading...