Cunoscut încă din Antichitate pentru importantele sale zăcăminte de aur, acest sit cu galerii miniere romane, unic în Europa, figurează printre cele 30 de dosare care sunt examinate de Comitetul patrimoniului mondial din cadrul UNESCO, întrunit în această perioadă în Bahrain până pe 4 iulie, în vederea includerii în patrimoniul universal.
Situl Roşia Montană face însă obiectul unui arbitraj internaţional solicitat de grupul canadian Gabriel Resources, care a obţinut în 1999 o primă licenţă pentru a deschide o mină de aur cu exploatare în aer liber. Compania canadiană dorea să extragă 300 de tone de aur în următorii 14 ani, folosind cianuri.
După 14 ani, Parlamentul român a stopat definitiv proiectul, pe fondul manifestaţiilor masive ale ecologiştilor şi apărătorilor patrimoniului, care au avertizat în privinţa riscurilor de poluare a mediului şi de distrugere a galeriilor antice de la Roşia Montană.
Grupul canadian s-a adresat jurisdicţiei de arbitraj internaţional a Băncii Mondiale (CIRDI) din Washington şi solicită despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari.
“Nu suntem dispuşi să plătim din buzunarul cetăţeanului cele 4 miliarde de dolari”, a declarat Ministerul Culturii într-un comunicat. “Guvernul României nu solicită retragerea dosarului, ci amânarea acestuia până la soluţionarea litigiului”, precizează acelaşi document.
Mai multe ONG-uri au cerut în aceste ultime zile autorităţilor de la Bucureşti să nu blocheze dosarul, considerând că în absenţa unei protecţii oferite de UNESCO “zona va fi condamnată la subdezvoltare”. Includerea pe lista patrimoniului mondial ar reprezenta o veritabilă mană cerească pentru situl Roşia Montană, care ar putea să atragă turişti şi să beneficieze de stimulente financiare, afirmă jurnaliştii de la AFP.
Autorităţile de la Bucureşti au ezitat multă vreme să depună acest dosar la UNESCO, încurajând, în schimb, continuarea extracţiei miniere, înainte de a depune totuşi dosarul în 2016.
