Mai exact, este vorba de venituri cu o valoare a PIB pe cap de locuitor sub 60% din media UE, la nivelul anului 2013.
Propunerea a fost înaintată marţi la Consiliul miniştrilor Mediului din UE de la Luxembourg. “În mod concret, potrivit propunerii României, orice vehicul cu emisii reduse comercializat într-un stat membru care se regăseşte în această situaţie va avea o valoare echivalentă cu două vehicule comercializate în statele cu venituri medii ridicate, raportat la îndeplinirea ţintelor impuse industriei. Producătorii vor fi astfel stimulaţi, pentru îndeplinirea ţintelor, să susţină comercializarea vehiculelor la preţuri adaptate la puterea de cumpărare a cetăţenilor din statele cu venituri medii mai mici”, se precizează într-un comunicat al Ministerul Mediului.
În context, vicepremierul Graţiela Gavrilescu, ministru al Mediului, a afirmat că în România, precum şi în alte State Membre cu venituri medii reduse, creşterea cotei de piaţă a vehiculelor curate nu se poate atinge decât prin asigurarea acestor vehicule la un preţ accesibil pentru consumatori. “Accesul consumatorilor la vehiculele curate este un element cheie în atingerea obiectivelor de către producători. Comportamentul consumatorilor este dictat în principal de către cost. În România, precum şi în alte State Membre cu venituri medii reduse, creşterea cotei de piaţă a vehiculelor curate nu se poate atinge decât prin asigurarea acestor vehicule la un preţ accesibil pentru consumatori. De aceea, credem că este imperativ ca prin acest regulament să găsim o cale prin care producătorii de autovehicule să fie stimulaţi să ofere şi soluţii de mobilitate cu emisii scăzute de carbon cu costuri mici”, a declarat Graţiela Gavrilescu.
În cadrul lucrărilor Consiliului miniştrilor Mediului din Uniunea Europeană, reprezentaţii statelor membre au dezbătut propunerile pentru perioada următoare. Propunerea iniţială a Comisiei Europene, din noiembrie 2017, prevede reducerea cu 30% a emisiilor de CO2 pentru autoturismele şi autoutilitarele noi până în 2030, cu un obiectiv intermediar vizând reducerea cu 15% până în 2025.
În cadrul dezbaterilor, România, reprezentată de Graţiela Gavrilescu, a susţinut adoptarea ţintelor ambiţioase de reducere a emisiilor.
Agenda reuniunii a inclus şi adoptarea poziţiei comune a UE pentru Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP24) de la Katowice şi, de asemenea, pentru Conferinţa ONU privind diversitatea biologică (COP14 CBD). Ministrul Graţiela Gavrilescu a susţinut necesitatea atingerii unui numitor comun între statele membre.
În marja Consiliului s-a organizat o reuniune a miniştrilor Mediului din statele membre ale Parteneriatului Estic. Temele abordate în cadrul discuţiilor s-au referit la o mai bună colaborare între statele membre în domenii precum managementul deşeurilor, economia circulară şi protecţia biodiversităţii. Delegaţia României la această reuniune a fost condusă de Ionuţ Câmpeanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului.
