România devine scutul estic al Europei în calea terorismului

România devine scutul estic al Europei în calea terorismului

Până acum, România a fost percepută drept o țară relativ sigură din punctul de vedere al unor eventuale atentate teroriste. Dar apartenența noastră la NATO și la Uniunea Europeană, precum și participarea la misiuni internaționale împotriva terorismului implică și riscuri.

Eugen Pătrașcu 0 comentarii

Atacul armat din Noua Zeelandă, soldat cu 49 de morți, a îngrozit întreaga lume, dar nici Europa nu este iertată de teroriști. Chiar în noaptea de Anul Nou, în două orașe vecine din nord-vestul Germaniei, un bărbat de 50 de ani a intrat cu mașina în mai multe grupuri de persoane aflate pe stradă. Opt oameni au fost răniți. Poliția a descris aceste incidente drept “atacuri ţintite”.

La mijlocul lunii februarie 2019, în centrul orașului francez Marsilia, un bărbat de 36 de ani a atacat cu cuțitul mai mulți trecători, reușind să rănească patru persoane. Atacatorul își alegea victimele după ce le punea întrebări, în franceză și într-o altă limbă (ne­dezvăluită de anchetatori), în funcție de ce răspunsuri primea la întrebări. La apariția forțelor de ordine, agresorul a scos un pistol și a tras asupra acestora. Polițiștii au ripostat cu gloanțe. În urma schimbului de focuri, atacatorul a fost grav rănit și, în final, a decedat. Autoritățile l-au descris ulterior sub numele de Karim L. și l-au caracterizat drept o persoană cu un “psihic fragil”.

Atât în Germania, cât și în Franța autoritățile au refuzat să confirme că au avut de-a face cu atacuri teroriste, dar n-au putut împiedica mass-media să facă speculații pe acest subiect.

La începutul lunii martie 2019, generalul american Curtis Scaparrotti, comandantul suprem al NATO, avertiza că riscul unui atac islamist în Europa se menține ridicat, întrucât “extremiștii violenți repre­zintă o amenințare clară și actuală pentru cetățenii și infrastructura Europei”. Această amenințare fusese anterior prezentată și de un studiu citat de BBC, elaborat în iulie 2018 de Centrul Internațional pentru Studiul Radicalizării (ICSR). Conform acestui document, 7.252 de persoane din Europa de Est și 5.904 din Europa de Vest au călătorit în Irak și Siria pentru a se alătura grupărilor teroriste, mai ales ISIS. Iar pe măsură ce gruparea Stat Islamic se prăbușește, foștii ei combatanți de origine euro­peană se întorc acasă, adică în ­Europa. Potrivit ICSR, 1.765 de jihadiști s-au întors în Europa de Vest și 784 în Europa de Est, începând din iunie 2018.

 

Provocări la adresa ­Uniunii Europene

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a confirmat că una dintre temele fierbinți aflate pe agenda președinției românești a Consiliului UE o reprezintă combaterea terorismului și a radicalizării, inclusiv a propagandei online în favoarea terorismului. După întâlnirea avută, la 23 ia­nuarie, cu membrii Comi­siei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European, ministrul Carmen Dan a precizat că, pentru combaterea radicalizării, trebuie găsite soluţii pentru prevenirea şi gestionarea cauzelor, nu doar a efectelor.

„Uniunea se confruntă în prezent cu diverse provocări, atât interne, cât și externe, precum procesul de retragere a Marii Britanii din Uniune, migrația și securitatea în vecinătatea sa imediată”, sublinia, la acel moment, ministrul de Interne, Carmen Dan. Într-adevăr, migrația ilegală este, și ea, un fenomen susceptibil să permită accesul unor potențiali teroriști în statele membre ale Uniunii Europene, iar acest risc este luat în calcul și de autoritățile române.

 

Ce se întâmplă în România

Există date certe despre cetățeni străini care, ajunși în România, au manifestat un comportament suspect. De exemplu, anul trecut, Curtea de Apel București a declarat indezirabil, pe termen de 15 ani, un student de origine tunisiană, care intrase în România, pe baza unei vize de studii, încă din anul 2015.

Există date și despre cetățeni români care s-au radicalizat chiar la ei acasă, iar autoritățile române au fost obligate să ia măsuri împotriva acestora. Unul dintre cazurile deja tranșate din punct de vedere juridic este cel al lui Luigi Boicea, un tânăr din Craiova care a fost arestat încă de pe vremea când era elev, după ce anunțase că a trecut de la religia ortodoxă la cea islamică, își atribuise un pseudonim arab și, sub această acoperire, postase pe rețelele Facebook și Twitter mesaje extremiste și îndemnuri la violență.

La sfârșitul anului 2015, pe vremea când era încă minor, el a fost reținut pentru propagandă jihadistă, apoi i s-a permis să se întoarcă acasă, sub control judiciar, având interdicție de a mai intra pe internet. Una dintre explicațiile acestei pedepse indulgente a fost, probabil, și faptul că adolescentul avea o situație fami­lială mai dificilă.

Dar un an mai târziu Boicea a fost arestat și trimis în judecată.

“Pe întreaga perioadă a controlului judiciar inculpatul a încălcat în mod sistematic obligația instituită în sarcina sa, inclusiv după data de 24.09.2016, când a devenit major, continuând să acceseze site-uri de propagandă și instruire a viitorilor combatanți aparținând organizației teroriste Daesh / Stat Islamic și încercând să intre în contact cu lideri ori reprezentanți ai respectivei organizații teroriste în satisfacerea dorinței manifeste de a obține sprijin logistic și financiar pentru săvârșirea unui act de tero­rism”, anunța, la sfârșitul anului 2016, un comunicat al DIICOT.

Boicea și-a recunoscut faptele și a fost judecat în procedură simplificată, dar a făcut apel împotriva primei sentințe, prin intermediul unui avocat din oficiu. În octombrie 2017, ma­gistrații ICCJ au confirmat sentința decisă de Curtea de Apel Craiova și l-au condamnat definitiv pe Luigi Boicea la trei ani și patru luni de închisoare. Tânărul, deținut în prezent în peni­tenciarul din Craiova, ar urma să fie pus în libertate peste câteva luni. Familia lui Luigi Boicea refuză să comenteze situația acestuia, considerând că mediatizarea, în continuare, a cazului ar dăuna intereselor sale. Apropiați ai familiei susțin că tânărul Luigi și-ar recunoaște faptele pentru care a fost condamnat, dar că acesta e un capitol închis în viața lui.

Comentarii

loading...