Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România pregătește un candidat oficial pentru Parchetul European

România pregătește un candidat oficial pentru Parchetul European

Laura Codruța Kövesi pierde teren în cursa pentru funcția de conducere de la Parchetul European, dar fosta șefă a DNA se înscrisese în această competiție în nume propriu, nu ca reprezentant oficial al României.

Mihai Diac 0 comentarii

Ambasadorii celor 22 de țări membre UE care participă la structura Parchetului European au decis, prin vot, că un procuror francez, Jean-François Bohnert, este favorit pentru postul de șef al Parchetului European (European Public Prosecutor’s Office - EPPO).

Acesta a primit 50 de puncte. Pe locul al doilea, dar la mare distanță de primul loc, adică doar cu câte 29 de puncte, s-au clasat, la egalitate, Laura Codruța Kövesi și un procuror german, Andrés Ritter.

Votul din COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți), de săptămâna trecută, i-a întristat pe partizanii lui Kövesi, care au început să susțină că, în acest mod, România este pe cale să piardă funcția supremă de la Parchetul European. Doar că România nu pierde nimic, întrucât Laura Codruța Kövesi nu a candidat pentru această funcție ca reprezentant al României (de altfel, ea nici n-a fost votată de ambasadoarea României la UE, Luminița Odobescu), ci a candidat în nume propriu.

 

A fost legală candidatura lui Kövesi?

Foarte interesant este și faptul că, se pare, candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de șef al Parchetului European ar fi fost însoțită de un dosar incomplet.

Această „fragilitate” a dosarului Laurei Kövesi este sugerată de o adresă, emisă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și semnată de vicepreședintele CSM, procurorul Codruț Olaru. Potrivit acestui document, Secția pentru Procurori din CSM a decis, la 6 noiembrie 2018, “respingerea cererii doamnei Laura Codruța Kövesi, procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Sibiu (...), de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Așadar, Laura Codruța Kövesi nu are, în România, gradul profesional necesar celei mai înalte funcții din Parchetul General. Dar acest grad profesional reprezenta o condiție obligatorie pentru a putea candida la funcția de procuror european, întrucât una dintre cerințele indicate candidaților este “să dețină calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcții de la nivelul Parchetelor și al autorităților judiciare din statele lor membre”.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a confirmat că Laura Codruța Kövesi, precum și o altă procuroare din România, al cărei nume nu a vrut să-l dezvăluie, s-au înscris în cursa pentru funcția de procuror
european, dar fără ca ele să reprezinte oficial România.

„Categoric, potrivit regulamentului, fiecare procuror care crede că îndeplineşte cerinţele legale, fiecare procuror care îşi doreşte o astfel de demnitate până la urmă a avut posibilitatea să se înscrie, prin urmare nu a plecat vreo propunere din partea României, a Guvernului României. A fost doamna Kövesi şi, din câte ştiu eu, a mai fost o doamnă procuror”, a menționat ministrul Toader.

La nivelul Uniunii Europene, următoarea etapă în procedura de alegere a șefului EPPO este programată pe data de 26 februarie. În acea zi, Comisia LIBE (de Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne) din Parlamentul European, formată din 60 de europarlamentari, își va exprima votul asupra listei candidaților deja înregistrați, după ce îi va intervieva pe fiecare dintre aceștia.

La aceeași dată, candidații vor fi evaluați și în Comisia CONT (pentru Control Bugetar) a Parlamentului European, cea responsabilă cu fondurile europene. A doua zi, pe 27 februarie, este programată o nouă ședință a Comitetului COREPER.

 

Reprezentanții oficiali sunt validați de Ministerul Justiției

Anunțul referitor la scoaterea la concurs a postului de șef al EPPO a fost publicat în Jurnalul Uniunii Europene pe data de 19 noiembrie 2018. Acum, această procedură este, la nivelul structurilor UE, în plină desfășurare. Dar abia pe data de 20 februarie 2019, în Monitorul Oficial a fost publicată Ordonanța de Urgență 8/2019, care cuprinde unele măsuri pe care trebuie să le ia România în vederea punerii în funcțiune a instituției Parchetului European.

Potrivit acestui act normativ, Ministerul Justiției devine „autoritate națională relevantă” pentru a desemna candidați „în numele României” la funcția de procuror european (procuror-șef al Parchetului European). Conform OUG 8/2019, România poate avea trei candidați la această funcție, dar ei trebuie să fie desemnați de o comisie de selecție condusă de ministrul Justiției (procedură care nu s-a aplicat în cazul Laurei Kövesi). După finalizarea procedurii de selecție, lista celor trei candidați “în numele României” trebuie să fie trimisă de ministrul Justiției la Consiliul UE.

Ordonanța de Urgență 8/2019 mai precizează că, până la data de 31 martie 2019, Guvernul României este obligat să elaboreze lista celor trei candidați, astfel încât, în a doua jumătate a anului 2019, să se poată realiza procedura numirii efective a procurorilor europeni. „Creăm baza juridică legală pentru a selecta în prima etapă cei trei candidaţi, trimitem propunerile la Bruxelles şi acolo se va desemna unul dintre cei trei, unul care va fi procuror european din partea României“, explica, acum câteva zile, ministrul Justiției, Tudorel Toader.

În final, până la data de 20 noiembrie 2020, Parchetul European trebuie să fie operaționalizat pe deplin.

Potrivit ministrului Tudorel Toader, viitorul Parchet European va avea drept competenţe prevenirea și combaterea fraudelor la adresa intereselor financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, în prezent se ia în discuție posibilitatea extinderii competențelor acestei structuri europene în domeniul criminalității transfrontaliere.

Sediul central al EPPO va fi la Luxemburg, unde va lucra procurorul-șef. În echipa coordonată de acesta se vor afla procurori delegați din fiecare dintre cele 22 de țări membre UE care participă la această structură europeană. Procurorul-șef va fi numit pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit.   

Comentarii

loading...