Apariția unor noi reprezentanțe ale României în Frankfurt, de exemplu, unde numărul românilor s-a dublat în ultimii ani le-ar face viața mult mai ușoară și le-ar oferi drepturi firești, garantate, teoretic, de statul român.
În urmă cu șase ani, în Frankfurt se aflau aproximativ 35.000 de români, care aveau de urgență nevoie de servicii consulare pentru reînnoirea actelor sau pentru a-și exercita neîngrădiți dreptul de vot. Pentru a obține aceste drepturi trebuiau să cheltuiască sute de euro de persoană pentru a apela la misiunea diplomatică de la Bonn, de exemplu. În 2021, numărul românilor din regiunea Hessen este de peste 75.000 de persoane. În total, numărul românilor din Germania aproape că s-a dublat față de 2015, când cifrele oficiale indicau 452.718 ca trăind în această țară.
Acțiuni concrete
În 2015, acțiunea românilor din zona Hessen a început cu o petiție pentru înființarea unui consulat și implicit a unei secții de vot la Frankfurt am Main. Chiar dacă petiția a înregistrat mii de semnături în câteva zile, autoritățile române au rămas surde.
Tot în 2015, a existat o tentativă de consulat itinerant la Offenbach, cu implicarea Parohiei Ortodoxe Române care a pus la dispoziție o sală și a ajutat la centralizarea cererilor românilor. Consulul de la reprezentanța României la Bonn s-a deplasat în martie 2015, la Offenbach, pentru a ajuta cu unele acte notariale – împuterniciri, autentificări. Tentativa nu a avut un mare impact, iar actele de identitate nu au putut fi rezolvate pentru că consulul general, Mihai Bodorog, a susținut că „nu are voie să aducă ștampilele în afara consulatului”.
Cereri către MAE
În 2015, mai mulți reprezentanți ai comunității de români din diapora, printre care dr. Adriana Marinescu (ARO) Antoanela Nișulescu (ARO), Vlad Silea (Piraten Partei Offenbach), Mihai Molnar (FB, Orga), P.S. Stefan Anghel (BOR) sau Ionuț Plenz (BOR) au înaintat în mod oficial o cerere pentru serviciu consular în zona Rhein/Main.
Anul trecut, Comunitatea Românilor din Rin-Main/CROM, Offenbach, îi scria ambasadorului României în Germania: „Pentru cei mai mulţi români deplasarea de cel puţin două ori la Bonn constituie un efort logistic şi financiar foarte mare. Dificultăţile legate de programare, de contactare a consulatului de la Bonn, condiţiile precare din consulat îngreunează şi mai mult situaţia cetăţenilor români care au nevoie de asistenţă consulară”.
În 2017, Guvernul României a dat două hotărâri de guvern pentru înființarea de Consulate de Hamburg și la Frankurt am Main, dar acestea au rămas prin sertare, iar cele două consulate nu există nici în zilele noastre. Consulatul din Stuttgart pentru care ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu a semnat în 2015, a fost inaugurat de abia în decembrie 2019. Acesta este de doar al treilea consulat general al României în Germania, țară în care locuiesc aproape 800 de mii de români.
Răspunând unei adrese formulate de deputatul PNL Gigel Știbu, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, spunea în februarie acest an că „înființarea uneor oficii conculate de carieră implică parcurgerea mai multor etape de avizare/aprobare la nivel instituțional, precum și eforturi substanțiale de ordin logistic și de alocare a resurselor umane specializate, motiv pentru care procesul de extindere a rețelei consulare nu se poate desfășura decât gradual.
Dialog cu diapora
În mai 2021, Ministerul Afacerilor Externe a relansat programul ,,Dialog cu diaspora pe teme consulare”, în contextul procesului de reformă a serviciilor consulare, ca urmare a deciziei în acest sens a ministrului.
Planul de reformă consulară vizează, printre altele, și extinderea și modernizarea rețelei consulare sau proceduri pentru consulatele itinerante.
„Obiectivul procesului de reformă este facilitarea accesului cetățenilor români la serviciile consulare și îmbunătățirea calității și condițiilor de procesare a acestora, precum și menținerea unor standarde înalte în activitatea de lucru cu publicul și a unei conduite ireproșabile în toate situațiile,” arată MAE, dând românilor noi speranțe că vor fi puși mai puțin pe drumuri de statul român.
