Rusia instruiește parașutiști pentru a ataca țările din jurul Mării Negre

Agenția de presă ofi­cială a Rusiei, TASS, a anunțat des­fă­șurarea în Peninsula Crimeea – teritoriu ucrai­nean ocupat de Rusia – a unui exercițiu militar “masiv”, la care au participat peste 1.500 de parașutiști.

Un comunicat difuzat de Ministerul rus al Apărării precizează că la exercițiul din Crimeea au mai participat peste 300 de avioane militare de transport și de elicoptere militare, precum și „vehicule amfibii din Flota Mării Negre”.

În cadrul exercițiului, mi­litari din Divizia 7 Desant Asalt au executat acțiuni de parașutare, iar un regiment de artilerie a efectuat trageri cu muniție reală. Exercițiul a fost condus de colonelul Andrei Sukhovetskiy – promovat, acum două luni, în funcția de comandant al Diviziei a 7-a. Unul dintre momentele exercițiului a fost debarcarea trupelor din ambarcațiuni de desant, pentru a simula cucerirea și distrugerea unor puncte de comandă ale inamicului și a unor “tabere de pregătire ale formațiunilor înarmate ilegale”.

Potrivit specialiștilor mi­litari, parașutiștii sunt o categorie de militari prin excelență ofensivă. Pe de altă parte, folosirea de vehicule amfibii sugerează că militarii ruși se antrenează pentru a debarca pe țărmul unui stat riveran Mării Negre.

După cum se știe, Rusia este, practic, în război cu Ucraina, începând din anul 2014, dar nu este nevoie ca Ucraina să fie atacată de pe Marea Neagră, întrucât Rusia și Ucraina au frontieră terestră comună. Alte țări riverane Mării Negre sunt Turcia, Bulgaria și România – membre NATO, precum și Georgia – care aspiră să fie primită în NATO. Dar Georgia are și ea frontieră teres­tră cu Rusia, deci nu e nevo­ie să fie atacată de pe mare. Turcia are o relație specială cu Rusia, astfel că singurele țări din jurul Mării Negre care ar putea fi vizate de un atac de pe mare, dinspre Rusia, rămân România și Bulgaria. Iar dintre aceste două țări, cea mai apropiată geografic, adică mai vulnerabilă, este România.

România are o flotă ­militară învechită

Navele militare ale Româ­niei sunt, aproape în tota­litate, uzate fizic și moral. Cele mai mari nave de luptă ale noastre sunt fregatele “Mărășești” – construită pe timpul comunismului și care ar trebui scoasă din exploatare, “Regele Ferdinand” și “Regina Maria”. Ultimele două sunt cele mai puternice nave ale României, în acest moment, dar și ele erau depășite încă din momentul achiziției, întrucât au fost cumpărate de România din Marea Brita­nie, în momentul în care această țară se pregătea să le caseze.

Flota militară a României urma să fie completată cu patru nave noi, tip corvetă multifuncțio­nală, pe care Armata se pregătește, de câțiva ani, să le cumpere. Dar la începutul anului 2019, conducerea Ministerului Apărării Națio­nale a suspendat procedura de achiziţie.

„Secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, responsabil cu derularea procedurii de achiziţie aferentă Programului de înzestrare esențial «Corvetă multifuncțională», a pre­zentat ministrului Apărării Naţionale un raport de informare cu privire la acest subiect. Astfel, secretarul de stat a adus la cunoştinţă faptul că Departamentul pentru Armamente, prin semnătura sa, a sesizat ­Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în temeiul unor suspiciuni rezonabile pri­vind derularea în deplină ­legalitate a procedurii, de natură să afecteze realizarea interesului naţional de ­securitate în ceea ce priveşte Programul de înzestrare esențial «Corvetă ­multifuncțional㻓, a anunțat un comunicat ­oficial al MApN.

Decizia Ministerului Apărării de a suspenda procedura de achiziție a ținut cont și de faptul că, la Curtea de Apel Constanţa, se judecă o contestație prin care se cere anularea procedurii de achiziție. Contestația fusese depusă, la sfârșitul lunii octombrie 2018, de una dintre firmele a cărei ofertă fusese respinsă.

Blocarea procedurii de achiziție a celor patru noi nave înseamnă nu doar întârzierea, pe termen nedefinit, a momentului în care ele vor intra în dotare, ci afectează și celelalte nave ale României, întrucât compania care va primi contractul de execuție pentru cele patru corvete ar urma să execute, ulterior, și moderni­zarea fregatelor „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”.

Conducerea MApN ia în calcul și alte achiziții mi­litare, dar nu există un termen cert până la care ele vor fi realizate. Acum câteva zile, reprezentanți ai companiei Airbus Helicopters au anunțat, la București, că au început contactele cu oficiali din MApN, în vederea unui posibil contract de livrare de elicoptere de luptă, similare celor deja cumpărate de Ungaria și Serbia. Alte firme care ar putea înainta oferte de elicoptere către România sunt Lockheed Martin și  Bell Helicopter.

Peste 500 de militari ­americani au sosit în Dobrogea

Pentru asigurarea pro­tecției teritoriului Ro­mâniei, un element important rămâne însă prezența militarilor americani. Potrivit unui anunț al minis­trului Apărării, Gabriel Leș, peste 500 de militari din Forțele Terestre ale SUA, însoțiți de mașini de luptă, au sosit în luna martie în România și vor rămâne pe teritoriul țării noastre timp de nouă luni. De-a lungul anului 2019, acești soldați vor fi staționați la baza militară de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța).

Pe teritoriul României se află, în total, până la 1.000 de militari americani. Cele mai numeroase detașamente americane sunt staționate la Mihail Kogălniceanu, unde se află, în principal, trupe terestre, și la Deveselu, unde se află militari din cadrul Forțelor Navale (locația de la Deveselu având, din punctul de vedere al SUA, statutul unei baze navale, întrucât sistemul antirachetă american este operat de Forțele Na­vale). Efective americane mai mici sunt trimise, periodic, și în poligoanele de la Cincu (județul Brașov) sau Smârdan (județul Galați), precum și la aerodromul Câmpia Turzii, pentru diferite exerciții militare. Este de amintit faptul că Rusia a cerut, în repetate rânduri, retragerea echipamentelor militare americane de la Deveselu, pe care le consideră o ame­nințare la adresa ei.