11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăȘtirile zileiSistemul de justiție din România este viciat si are nevoie de o...

Sistemul de justiție din România este viciat si are nevoie de o soluție radicală

România nu ajunge des pe prima pagină a presei străine, dar, în ultimii ani, protestele publice din această țară au atras atenția Occidentului, scrie Doug Henderson, un fost ministru din Guvernul Tony Blair.

Occidentul a criticat reacția dură a forțelor de ordine față de protestatarii antiguvernamentali. Încă de la intrarea în UE, adică de 11 ani, România se află sub monitorizare MCV. Occidentul îi cere României să combată corupția, dar e mai puțin exigent față de încălcările drepturilor omului – unele dintre ele fiind comise de autoritățile române chiar în cadrul campaniei anticorupție.

“Există tot mai multe temeri că i-am pus pe români să rezolve o problemă fără să explicăm că suntem interesați și de modul în care o rezolvă”, arată fostul ministru britanic.

România a devenit astfel țara din UE care încalcă cel mai des drepturile omului, acumulând 272 de asemenea cazuri, confirmate de CEDO, în ultimii trei ani.

În privința tratamentului inuman și degradant, România se află doar în urma Rusiei între cei 47 de membri din Consiliul Europei, iar cu privire la încălcarea dreptului la un proces corect, singurele țări cu abateri mai grave ca România sunt Rusia și Turcia.

Dintre cele 104 abateri găsite în România de CEDO pentru tratament inuman și degradant, cele mai multe sunt petrecute în detenție. Închisorile românești sunt supraaglomerate, au celule insalubre și sunt  sufocate de ploșnițe și de șobolani.

 

Moartea suspectă a unui fost judecător

Condițiile din penitenciare sunt din nou investigate după moartea șocantă a fostului judecător Stan Mustață, condamnat pentru mită, care executa o sentință de opt ani și jumătate de închisoare. Avocata sa, Lorette Luca, a vorbit despre tratamentul inuman pe care acesta l-a primit, deși avea probleme grave de sănătate. Cazul Mustață l-a făcut pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, să ceară o investigație în trei penitenciare: Rahova, Jilava și Giurgiu.

Slăbiciunile din sistemul românesc de justiție se văd cu mult înainte ca o persoană să ajungă la închisoare. În ultimele luni, s-a aflat că au existat protocoale de colaborare între SRI și Curtea Supremă de Casație și Justiție, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii și Uniunea Națională a Barourilor din România. Aceste descoperiri au dus la scăderea încrederii în sistemul românesc de justiție, ridicând întrebări despre drepturile omului și respectarea Constituției.

O altă problemă se referă la presiunile asupra justiției. Marius Iacob, adjunctul șefei DNA, a anunțat că DNA se ocupă de 300 de dosare legate de magistrați. Drept urmare, acei magistrați sunt vulnerabili și pot fi influențați sau șantajați.

Una dintre îngrijorări este că mii de oameni din închisori au fost condamnați în urma unor anchete țintite sau motivate politic, a relațiilor ascunse între diferiții piloni ai sistemului judiciar și a presiunii asupra justiției. După ce sunt victimele abaterilor în  drumul lor prin sistemul de justiție românesc, acești oameni ajung apoi în condiții de detenție îngrozitoare.

Care ar putea fi soluția în această situație? O opțiune este amnistia pentru delicte non-violente, opțiune care ar trebui luată în considerare cu privire la abuzurile din trecut.

În plus, România, sprijinită și responsabilizată de către comunitatea internațională, ar trebui să se uite către viitor, asigurând independența justiției și aderența la normele europene de către toate ramurile sistemului, de la serviciile secrete la procurori și la centrele de detenție.

 

Presiunile DNA asupra Guvernului

Direcția Națională Anticorupție a fost supusă unei evaluări interne, după ce s-a aflat că fostul ei șef, Laura Codruța Kövesi, își încuraja subordonaţii să facă presiuni prin investigațiile lor asupra premierului și a miniștrilor.

“Acest lucru a fost urmat de dezvăluirile conform cărora doi procurori DNA de rang înalt au obligat în 2015 un martor să fabrice dovezi împotriva fostului deputat Sebastian Ghiță, proprietar de televiziune, martorul fiind ameninţat că familia lui ar suferi dacă nu va coopera”, explică James Wilson, șeful International Foundation for Better Governance (AISBL) – o organizație neguvernamentală de la Bruxelles.

Potrivit acestuia, există îngrijorări și cu privire la rolul ascuns al serviciilor secrete în dirijarea urmăririlor penale anticorupție. SRI efectuează în fiecare an 20.000 de interceptări telefonice pentru DNA și inițiază anchete DNA. Atât SRI, cât și DNA au fost criticate pentru subminarea independenței judecătorești.
 
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organismul responsabil cu reglementarea activității judecătorilor și procurorilor, avea un protocol secret cu SRI cu scopul de a influența judecătorii să ia decizii în interesul serviciilor de informații și al DNA, ceea ce este inacceptabil pentru orice standard european. Existența unor astfel de protocoale reduce încrederea în sentinţele sistemului de justiție din România.
 
“Trebuie să susținem președinția românească a Consiliului European, dar situația privind drepturile omului, statul de drept și independența justiţiei nu corespund așteptărilor noastre pentru un membru al UE, cu atât mai puțin pentru cel al președintelui Consiliului”, subliniază James Wilson, directorul fondator al AISBL.

 
Sentințele bazate pe rechizitoriile din timpul lui Kövesi pot fi anulate

Guvernul de la București ia în considerare amnistia pentru condamnările de corupție și dare de mită decise în perioada în care Laura Codruța Kövesi a condus DNA, explică un articol prezentat în publicația New Europe.

Această discuție apare după ani de acuzații din ce în ce mai grave privind tactici necinstite și înșelătoare folosite pentru a obține rata de condamnare impresionantă, de 92 la sută, pe baza rechizitoriilor DNA. Îngrijorările cu privire la un sistem de justiție politizată care încalcă statul de drept și procedurile legale i-au adus pe unii dintre membri Guvernului să analizeze o astfel de acțiune radicală, informează publicația New Europe.

La rândul lui, fostul ministru britanic al Forțelor Armate, lordul Robathan, opinează că revocarea lui Kövesi lasă „România la o răscruce de drumuri, acum liberă să liniștească îngrijorările cu privire la un sistem de justiție politizat și să treacă la unul care prioritizează libertatea individului și domnia legii”.

Lordul Robathan se teme că, de-a lungul regimului Kövesi la DNA, „din păcate, multe dintre victoriile anticorupției care au fost lăudate ar putea fi o consecință a corupției și a protocoalelor de colaborare ilegitime între autorități, de multe ori cu prețul drepturilor omului, libertăților civile și independenței judiciare”.

În cei șase ani cât a fost condusă de Kövesi, DNA a ajuns o structură atotputernică, în măsură să distrugă reputația unei persoane “din pix”. Asupra ei s-au îndreptat acuzații de falsificare de probe, intimidare a martorilor și direcționarea procurorilor de a ținti oponenți indiferent de dovezi. Acesta a devenit un modus operandi pentru organizație, ceea ce a dus la revocarea lui Kövesi.

Poate cel mai problematic aspect la activităților DNA a fost colaborarea apropiată cu SRI. Chiar în acest an, s-a descoperit că un incredibil număr de 65 de protocoale secrete de colaborare există între SRI și instituții din Justiție, generând temeri că DNA și SRI cooperează pentru a doborî politicieni, oameni de afaceri și alte personalități care au ajuns brusc în fața “plutonului de execuție”. Cel mai negru rezultat al acestei colaborări a fost posibila manipulare a judecătorilor, forțându-i să ajungă la niște decizii ce încalcă flagrant drepturile omului.

În luna mai 2018, Asociația Barourilor Europene a emis o declarație prin care exprima o „neliniște profundă” cu privire la amestecul SRI în sistemul judiciar românesc. Organizația, care reprezintă 250 de barouri și un milion de avocați, a subliniat că implicarea SRI poate bloca accesul cetățenilor la instanțe „libere și independente”. Acest nivel înalt de interferență a condus la o comparație cu Securitatea erei Ceaușescu.

SRI a făcut ca România să devină una dintre cele mai „ascultate” națiuni de pe planetă. DNA depinde de SRI pentru a accesa o cantitate enormă de date personale ale țintelor ei, printre activitățile operative fiind incluse instalarea de microfoane fără să mai fie nevoie de acordul unei curți de justiție sau obținerea unui mandat. Societatea Henry Jackson a arătat, într-un raport din anul 2017, că SRI folosește 20.000 de echipamente de ascultare pentru scopuri de anticorupție, adică de zece ori mai multe decât pentru antiterorism. Acest fapt a ridicat îndoieli cu privire la motivațiile lor, departe de o nobilă luptă anticorupție.

DNA și SRI sunt instituții de care țara are nevoie, atâta vreme cât ele funcționează în parametri determinați de lege și de principiile justiției. În urma acuzațiilor lansate la adresa DNA sub conducerea lui Kövesi, Guvernul de la București trebuie să ia o decizie și s-ar putea să nu aibă de ales și să ofere o amnistie pentru, poate, mii de condamnări care nu mai pot fi considerate justificate.

 

Amnistia pare a fi o soluție pentru România

România trebuie să ia măsuri îndrăznețe în privința corupției înainte de a prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, într-unul dintre momentele cele mai critice din istoria UE, în care Regatul Unit urmează să iasă din Uniune la finalul lunii martie 2019. Mai mult, între 23 și 26 mai 2019, cetățenii europeni vor fi chemați să aleagă un nou Parlament European.

Pe de altă parte, UE trebuie să-și impună principiile judiciare în România, socotită una dintre cele mai corupte țări din Europa, argumentează Willy Fautré, fondatorul și directorul „Human Rights Without Frontiers” (HRWF) – ONG din domeniul drepturilor omului.

“Este imposibil ca România să conducă instituțiile UE într-un moment atât de important fără să-și rezolve problemele de acasă”, spune Willy Fautré.

În ultimele săptămâni, străzile și piețele Bucureștiului au fost des blocate de zeci de mii de cetățeni care vor să-și facă vocile auzite în timpul unei crize politice din ce în ce mai acute.

Cauza este lupta aparent interminabilă împotriva corupției, îngreunată de înțelegerile secrete din cadrul instituției care ar trebui să scape țara de mită, Direcția Națională Anticorupție.

În martie 2018, un raport al HRWF arăta că România nu poate garanta un proces echitabil și condiții minime în închisori conforme cu cerințele legilor internaționale.

Cetățeni români din afara țării, precum și alți cetățeni europeni au fost inculpați pe baza unor acuzații false și căutați a fi aduși în România prin Mandatul de Arestare European.

HRWF recomanda ca Mandatul de Arestare European să fie folosit doar pentru cele mai serioase infracțiuni, ca alerte privind persoanele căutate să facă circuitul UE numai după verificarea potențialelor abuzuri, iar statul din UE căruia i s-a cerut să extrădeze o „persoană căutată” să-și ia decizia în urma unei evaluări corespunzătoare.

HRWF  mai sugera ca victimele abuzurilor să aibă acces la mecanisme de reparație printr-un proces echitabil, deschis și imparțial.

Pentru problemele consemnate în România, o soluție ar fi o amnistie la nivelul întregului stat, pentru un „reset” care să permită depășirea fracturilor din societate, devenite evidente la protestele din această vară.

Liviu Dragnea, liderul PSD și președinte al Camerei Deputaților, are o sentință de trei ani și jumătate de închisoare cu executare pentru incitare la abuz în serviciu.

În paralel, PSD încearcă să îl suspende pe președintele Klaus Iohannis, susținut de Opoziție.
În timp ce partidele continuă să se înfrunte, UE are o oportunitate de a “forța mâna” României, demonstrând că standardele juridice pe care  statele membre trebuie să le respecte nu pot fi evitate cu ușurință, consideră Willy Fautré.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă