Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

De pe spațiile verzi din Galați lipsește elementul esențial - gazonul

De pe spațiile verzi din Galați lipsește elementul esențial - gazonul

Standardul UE pentru spații verzi, „doborât“ cu statistici falsificate din condei

Funcționarii Primăriei Galați au reușit ca, în zece ani, să crească media spațiilor verzi din oraș de la 2,67 la 30,44 mp/locuitor.

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Mai ales în ultimii ani, în care poluarea din marile orașe a devenit una dintre problemele acute cu care se confruntă aceste comunități, a crescut importanța acordată spațiilor verzi. Traficul auto și centralele de apartament sunt două surse de creștere a gradului de poluare.

La Bruxelles a fost elaborată foaia de parcurs „Heat Roadmap Europe“, care prevede o creștere de la 12% la 50% a ponderii sistemelor de termoficare în necesarul de căldură din Uniunea Europeană, până în 2050 fiind eliminate treptat centralele de apartament. În ceea ce privește reducerea poluării generate de traficul rutier prin trecerea la mașinile electrice sau hibrid, preocupare ce a luat amploare și la noi, este edificatoare. O a treia cale de reducere a poluării din orașe este înființarea unor noi suprafețe de spațiu verde. La nivelul Uniunii Europene a fost stabilit un standard, de 26 mp pentru fiecare locuitor.

Atingerea acestui standard depinde doar de găsirea suprafețelor de -terenuri -publice care să poată fi amenajate, investițiile nefiind costisitoare.

 

În marile orașe ale lumii, „guerrilla gardening“

La nivel mondial, protejarea și dezvoltarea spațiilor verzi din marile orașe este de mai mult timp o provocare la care trebuie să răspundă municipalitățile, pentru reducerea poluării prin dezvoltarea infrastructurii „verzi“ și „albastre“ – parcuri și lucii de apă. Din anii ’70, în Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Germania, Canada sau în Australia se implementeză conceptul „guerrilla gardening“ (gherila verde), care constă în crearea de spaţii verzi în special în zonele urbane cele mai aglomerate.

Acest concept a fost lansat de Liz Christy, împreună cu grupul său, „Green Guerrilla“, care în anul 1973 a reușit să transforme un teren viran din Bowery Houston (New York) în prima grădină comunitară din metropola americană. În centrul Londrei, de pildă, există parcuri private, cu aproape 100% vegetație, cu câteva alei, teren de tenis și un chioșc cu cărți, din care poți lua una să citești, unde familiile care locuiesc în zonă au acces în baza achitării unei taxe.

Londra. Parc de pe malul Tamisei

 

La noi, pe spațiile verzi – chioșcuri și garaje

Potrivit studiilor realizate în țările central şi est-europene, în perioada de după schimbările politice din 1989 a avut loc o reduce-re a suprafețelor spațiilor verzi din mediul urban, ca urmare a retrocedării terenurilor către foştii proprietari şi a dezvoltării de noi construcţii, multe suprafeţe de spațiu verde fiind ocupate de acestea. Și statisticile de la noi ilustrează o astfel de evoluție. Dacă între anii 1980 şi 1990 suprafaţa spaţiilor verzi urbane din România a crescut cu 30%, de la 169,62 la 220,81 kmp, ulterior a fost înre-gistrată o scădere până în 2006, când s-a produs un uşor reviriment, ajungându-se la 202,69 kmp.

O caracteristică a perioadei de după 1990 a fost extinderea construcțiilor pe spațiile verzi, în special în vadurile comerciale, prin apariția chioșcurilor, construcții provizorii ce reprezentau „infrastructura“ comerțului privat, la concurență cu comerțul de stat. În aceeași perioadă a avut loc și o creștere explozivă a construirii bateriilor de garaje pe spațiile verzi dintre blocuri. La Galați, din 1990 până în 2007 au apărut aproximativ 5.500 de chioșcuri și 10.000 de garaje, majoritatea construite pe spațiile verzi. Din cei patru primari pe care i-a avut Galațiul după 1992, doar unul singur, Marius Stan (PNL, UNPR), a avut curajul ca, în perioada 2012-2016, să demoleze sute de garaje, pentru ca în locul lor să amenajeze parcări, locuri de joacă și spații verzi.

Galați. Arbori lăsați fără crengi

Galați. Baterii de garaje construite pe spațiile verzi

 

„Spaţiile verzi proprietate publică“, prevăzute de lege

Intrarea în Uniunea Europeană a determinat o schimbare de atitudine a administrațiilor locale din cele 319 orașe din țara noastră, în care se înregistrează 55,2% din populaţie. Articolul 35 din Constituție, care stipulează „dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic“, are o reflectare și în Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi adminis-trarea spaţiilor verzi din zonele urbane, care la art. 6 stabileşte că „statul recunoaşte dreptul fiecărei persoane fizice la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spaţiile verzi proprietate publică“.

Legea nr. 24 definește spaţiile verzi urbane publice, care pot fi: parcul (cu suprafață de cel puțin 1 ha), spațiul verde (cu suprafață mai mică de 1 ha) în zone rezidențiale sau aferente sediilor instituțiilor publice, grădina – teren cultivat cu flori, copaci și arbuști ornamentali, care este folosit pentru agrement și recreere, parcul sportiv, grădina botanică etc. Prin Legea 24/2007 a fost introdusă obligația primăriilor orașelor de a realiza în fiecare localitate Registrul Spaţiilor Verzi, care cuprinde o evidență exactă a spațiilor verzi de pe domeniul public, parcuri, grădini, scuaruri, baze sportive, dar și evidența arborilor izolaţi plantaţi pe aliniamentele arterelor de circulaţie, pe terenurile instituţiilor publice sau ale cartierelor de blocuri.

La Galați, un nou trend la spațiile verzi - pietricele în loc de gazon

 

În marile orașe, statistici controversate

De 12 ani se vorbește și la noi despre standardul de suprafață verde pe cap de locuitor, care în Uniunea Europeană este de 26 mp. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, suprafața totală a spaţiilor verzi era, la sfârșitul anului 2017, de 26.639 hectare, media națională fiind de 21,4 mp per locuitor. Media națională este îmbunătățită de orașele mici, precum Cavnic, care are 674,1 mp spaţiu verde per locuitor. În ceea ce privește marile orașe, lucrurile se complică pentru că circulă diverse cifre.

Potrivit unei statistici realizate în urmă cu câțiva ani de Institutul de Politici Publice în baza datelor comunicate de primării, cele mai mari suprafețe de spaţiu verde pe cap de locuitor erau la Brașov (29 mp), Craiova (28 mp), Galați (25 mp) și Brăila (23 mp), urmate de Timișoara (17,08 mp), Iași (9 mp), Sibiu (8,61 mp), Reșița (8,35 mp), Constanța (7,98 mp), Deva (7,82 mp), Oradea (7,37 mp), Focșani (7 mp), Tg. Jiu (6,22 mp), Turnu Severin (6 mp), Miercurea Ciuc (6 mp) și Tulcea (5 mp).

Potrivit unor statistici recente, la Cluj-Napoca există o medie de 25,28 mp spaţiu verde pe cap de locuitor, la București media fiind de 23,21 mp, la Timișoara de 17 mp, la Constanța de 13 mp, iar la Iași de 18,8 mp per locuitor. În unele orașe suprafețele spațiilor verzi au înregistrat ușoare creșteri. Sunt însă și cifre mai puțin credibile, Galațiul și Brăila având suprafețe de spaţiu verde cu mult mai mari decât Clujul și Timișoara, celebre pentru parcurile lor, sau Constanța, cu tot cu Mamaia.

Guerrillla Gardening în Los Angeles

 

La Galați, un prim salt de la 2,67 la 24,6 mp spațiu verde per locuitor

În unele orașe, cum este Galațiul, media suprafețelor spațiilor verzi per locuitor a înregistrat salturi specta-culoase, de la 2,67 mp în 2008 până la 30,44 mp în 2019. Sunt imposibile astfel de creșteri. Dacă la Timișoara creșterea a fost lentă, de la 16,2 mp în 2008 și 16,43 mp în 2010 ajungându-se în 2012 la 17,08 mp de spații verzi per locuitor, la Galați s-a ajuns la o creștere de 11 ori. În oraș ar fi trebuit să apară sute de hectare de parcuri, ceea ce, evident, nu s-a întâmplat. A fost o jonglare cu cifrele. În 2007, în statistica Agenţiei de Protecţia Mediului Galați, media suprafețelor spațiilor verzi pe cap de locuitor era tot de 2,67 mp.

Pentru că se apropiau alegerile locale din 2008, funcționarii Primăriei Galați au pus umărul la obținerea unui nou mandat de către primarul Dumitru Nicolae (PSD) și au realizat din condei „saltul“ de la 2,67 la 24,6 mp, aproape de standardul Uniunii Europene. Mărirea suprafeţei de spaţiu verde a fost obţinută prin refacerea calculelor în baza datelor „aranjate“ de funcţionarii Serviciului Patrimoniu şi cei de la Direcţia Tehnică a primăriei, care au recalculat până le-a ieşit că la Galaţi existau 7.221.900 mp de spaţiu verde. Probabil că în „patrimoniul“ de spaţii verzi au fost trecute şi cele 63 ha de cimitire, cele 15 ha de luciu de apă ale Bălţii Cătuşa sau cele 250 ha de maidane dintre blocuri, acoperite de garaje, praf şi gunoaie.

 

Cu 30,44 mp per locuitor, Galațiul e „cel mai verde“ mare oraș din România

Edilii Galațiului însă nu s-au mulțumit cu atât și, între timp, au depășit cu mult standardul UE. În „Planul de calitate a aerului în Muni-cipiul Galați pentru dioxid de azot și oxizi de azot în perioada 2018-2022“, depus de primărie la Agenția pentru Protecția Mediului Galați, este raportată o creștere a spațiului verde din oraș, de la 875 ha în 2012 la 923,09 ha în 2019.

Raportat la numărul de locuitori comunicat de Institutul Național de Statistică (303.205 persoane), rezultă o medie de 30,44 mp pe cap de locuitor. Însă Galațiul are mai puțini locuitori, pentru că mulți dintre gălățenii care nu au plecat la muncă în străinătate au preferat să se mute în alte orașe din țară, la București sau în Ardeal. Potrivit datelor oficiale, populaţia Galaţiului a scăzut în ultimii zece ani cu 67.657 de locuitori, ajungând la 231.204 locuitori.

Așa că, dacă raportăm cele 923 ha la cifra reală, recunoscută de primărie, de 231.000 de locuitori, media spațiilor verzi ar fi de 40,1 mp per locuitor, o medie incredibilă în raport cu statisticile altor orașe. Însă chiar și media rezultată din calculele Primăriei Galați, de 30,44 mp/locuitor, cu mult mai mare decât standardul UE, este în mod evident una falsă.

 

Situația s-a complicat la realizarea Registrului Spațiilor Verzi

Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu (PSD), dă vina pe foștii primari, care au realizat Registrul Spațiilor Verzi din oraș, document în care se spune că la Galați există 923 ha de spațiu verde. „Aici sunt două aspecte. Primul dintre ele: nu putem contesta un document adoptat în 2013 de Consiliul Local – Registrul Spațiilor Verzi – care asta relevă“, ne-a declarat Ionuț Pucheanu.

Totuși, primarul Galațiului recunoaște că în acest Registru sunt date eronate, care „încurcă extraordinar de multe alte probleme“ și promite că în 2019 va demara o reevaluare a suprafețelor spațiilor verzi din oraș: „Acum, că documentul acesta relevă sau nu relevă realitatea, e greu de spus din punctul meu de vedere, ca primar, cum nici dumneavoastră, ca simplu cetățean, nu ați putea contesta acuratețea măsurătorilor făcute de societatea respectivă la momentul realizării Registrului Spațiilor Verzi. La momentul 2013 a fost o mare realizare a administrației de atunci, pentru că eram unul dintre puținele municipii care se puteau lăuda cu un Registru al Spațiilor Verzi. Acum, la ceea ce ne lovim noi, ca actuală administrație, vă spun că, pe de o parte, rezolvă niște pro-bleme, dar încurcă extraor-dinar de multe alte pro-bleme. Cel mai probabil, anul acesta vom cere o revizuire a acestui Registru al Spațiilor Verzi, deoarece cuprinde, din punctul nostru de vedere, câteva inexactități ce ar trebui repuse în ordine“, a precizat Pucheanu.

 

Abordarea pragmatică: proiectul „Clujul Verde“

Există două posibilități de îndeplinire a standardului UE cu privire la suprafețele de spațiu verde din orașe. Prima variantă este falsificarea statisticilor, cum s-a întâmplat la Galați. Cealaltă este abordarea pragma-tică a unei strategii de înființare a spațiilor verzi, cum se întâmplă la Cluj. În anul 2014, Primăria Cluj-Napoca a lansat proiectul „Clujul Verde“ (Dezvoltare durabilă), o planificare strategică pentru perioada 2014-2020, în care e prevăzută și dezvoltarea conceptului „Verde și primitor“, privind problema spațiilor verzi din oraș.

Această strategie vizează și eliminarea dezechilibrelor în ponderea suprafețelor de spații verzi din cartierele orașului, pe baza unei analize a distribuției spațiilor verzi în Cluj-Napoca. Din acea analiză rezultă că majoritatea se află în partea vestică a orașului, de la centru înspre Zorilor și Mănăștur. În partea estică a orașului, deficitul de spații verzi este urmare a faptului că zona are caracter predo-minant industrial. Cartierele Mărăști și Iris au cele mai mari probleme în ceea ce privește lipsa spațiilor verzi. O astfel de abordare este un pas important în rezolvarea problemei deficitului de spațiu verde.

 

Muncă în zadar: sunt tăiați teii consemnați în Registrul Spațiilor Verzi

Primarul Galațiului se laudă cu Registrul Spaţiilor Verzi, dar acesta este un docu-ment lipsit de valoare, din vina municipalității. Registrul trebuia realizat în baza Legii 24/2007, însă la Galați abia prin 2010 s-a hotărât realizarea documentului, care viza inventarierea parcurilor şi scuarurilor de pe domeniul public, a spaţiilor verzi cu acces limitat, din curţile şcolilor sau ale altor instituţii, dar şi a spaţiilor verzi din curţile gălăţenilor.

Pentru realizarea Registrului, Primăria Galaţi a încheiat cu SC Theotop SRL Bucureşti contractul nr. 40.332/15.04.2011, în valoare de 499.734 lei, fără TVA. A fost ridicolă minuțiozitatea cu care a fost întocmit Registrul Spaţiilor Verzi, fiecare arbore din oraș fiind înregistrat prin 28 de date: „numărul de identificare“, parcela, specia, denumirea ştiinţifică, descrierea geometrică, dar și prin „diame-trul trunchiului“, „lungimea trunchiului“, „înălţimea coroanei“ şi „diametrul co-roanei“, „dominanta coroa-nei“, „anomalii ale coroanei“, urmată de secţiunea de estetică: „valoarea peisagistică“.

A trebuit specificată și o informaţie ceva mai greu de stabilit: „vârsta“. S-a făcut evidența, s-a scris pe fiecare copac, cu vopsea verde, „numărul de identificare“. Dar, între timp, Registrul Spațiilor Verzi a ajuns un document lipsit de valoare, pentru că din 2013, când a fost finalizat, sute de arbori din oraș au fost tăiați fără vreo justificare. Și în martie-aprilie 2019 au fost tăiați peste o sută de arbori, în special tei și castani, cu vârste de 40-50 de ani. Alți arbori au fost distruși prin tăierea tuturor crengilor. Asta se întâmplă în „cel mai verde“ mare oraș din România!

Comentarii

loading...