Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

"Superimunitatea judecătorilor CCR", adoptată de Senat

"Superimunitatea judecătorilor CCR", adoptată de Senat

Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea plenului Curţii, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a decis, luni, plenul Senatului.

Iulian Budușan 0 comentarii

Plenul Senatului a adoptat, luni, cu 70 de voturi "pentru" şi 28 de voturi "împotrivă", modificările la Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, astfel că judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea a două treimi din plenului Curţii, la cererea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Proiectul de lege s-a întors în Parlament, după ce modificările au fost contestate la Curte de către 38 de parlamentari ai PNL şi USR, iar legea a fost declarată parţial neconstituţională.

În forma declarată neconstituţională, procurorii nu puteau fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu acordul plenului CCR, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general. Modificarea făcută de către comisie permite urmărirea penală, iar reţinerea, arestarea, percheziţionarea sau trimiterea în judecată se poate face cu încuviinţarea plenului CCR, la cererea procurorului general, din procedură fiind eliminat ministrul Justiţiei.

O altă modificare prevede că acela care îl informează pe preşedintele CCR de o infracţiune flagrantă comisă de un judecător al Curţii este procurorul general, nu ministrul Justiţiei.

De asemenea, art. 68 alin. (3), la propunerea PSD, se abrogă: “Judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Cur­ii Constitu­ionale, pentru un mandat complet de 9 ani.”

Senatul este forul decizional.

Sesizarea de neconstituţionalitate a modificărilor aduse Legii 47/1992 privind organizarea şi functionarea CCR a fost depusă în 23 februarie de 38 de senatori PNL şi USR, care spun că legea a fost adoptată cu încălcarea mai multor dispoziţii constitutionale care prevăd ca justiţia se infaptuieşte în numele legii şi că este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

Semnatarii sesizării spuneau că legea încalcă independenţa judecătorilor constituţionali, principiul separaţiei puterilor în stat, egalitatea cetăţenilor în faţă legii şi a autorităţilor publice şi recomandări ale Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept. 

"Această imunitate reglementată de legiuitorul ordinar pentru judecătorii Curţii Constituţionale este mai extinsă decât oricare dintre imunităţile şi măsurile de protecţie stabilite de legiuitorul constituant pentru parlamentari, pentru preşedintele României şi pentru membrii Guvernului", arătau senatorii PNL şi USR în sesizare.  

Sesizarea a fost admisă pe data 20 martie de către CCR, iar legea a ajuns din nou la Comisia juridică, unde a fost modificată.

Comentarii

loading...