Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a respins apelul declarat de DNA şi a menţinut decizia de achitare dată de prima instanţă.
Decizia a fost luată cu majoritatea de voturi a celor cinci membri ai completului. A existat şi o opinie separată a unuia dintre judecători, în sensul admiterii apelului DNA şi trimiterii dosarului spre rejudecare.
Pe 22 mai 2018, un complet de la Instanţa supremă format din trei judecători a dispus achitarea lui Tăriceanu, printre motivele invocate fiind şi faptul că DNA avea suspiciuni că şeful Senatului ar fi săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, însă l-a audiat pe acesta în calitate de martor. În opinia primei instanţe, Tăriceanu s-ar fi autoincriminat dacă ar fi recunoscut în declaraţia de martor că ar avea vreo legătură cu retrocedarea Fermei Băneasa.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.
Procurorii afirmau că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.
Tăriceanu mai era acuzat că a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie despre relaţia cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.
Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că se bucură pentru achitarea sa definitivă în dosarul în care a fost judecat pentru mărturie mincinoasă, afirmând că situaţia prin care a trecut a fost “un calvar”.
“Sigur că o astfel de decizie nu are decât să mă bucure, dar bucuria mea este parţială pentru că, într-adevăr, după avatarurile prin care am trecut începând din 2015, purtat la Parchet, purtat în instanţă, cu o presiune publică uriaşă asupra mea, care sigur că i-a afectat pe toţi cei din jurul meu, începând cu colegii de partid, cu cei care mă cunosc, cunoştinţe, prieteni. Am văzut cum s-au raportat unii oameni la situaţia prin care am trecut, acuzaţiile pe care le-am primit, nefondate, din partea unora dintre cei care sunt în spaţiul public, oameni politici (…). Tot acest calvar astăzi s-a încheiat şi vă pot spune că este un calvar”, a declarat Tăriceanu la Antena 3.
În opinia sa, în ultimii ani au existat abuzuri ale justiţiei care au dus la deteriorarea imaginii României.
“Bucuria mea este umbrită de faptul că ştiu că foarte mulţi alţi oameni care au fost sau sunt în aceeaşi situaţie cu mine nu şi-au încheiat încă procesele care durează de ani de zile, că unii dintre ei au trebuit chiar să facă puşcărie, cum este cazul lui Dan Ruşanu şi care şi-a văzut toată cariera profesională şi politică din acest motiv distrusă – şi el este numai un exemplu. Că sunt şi alţi oameni simpli, cum a fost cazul Marianei Rarinca, cea care a trecut prin umilinţe asemănătoare fără să fie vinovată. Şi nu pot să nu mă gândesc câte nedreptăţi s-au întâmplat, câte abuzuri au avut loc, ce tragedie s-a aşternut peste România, pentru că toate aceste lucruri au contribuit într-o măsură importantă la degradarea percepţiei despre ţara noastră”, a mai spus Tăriceanu.
