Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: Shutterstock

Foto: Shutterstock

Traficul de persoane, sclavia modernă, dedesubturile și clanurile din România

Rl online 0 comentarii

Traficul de persoane (sau sclavia modernă) implică folosirea forței, a fraudei și a constrângerii sub orice formă pentru obținerea unui anumit tip de muncă sau acte sexuale comerciale. Acestea includ prostituția, pornografia, inclusiv cea infantilă, pedofilia sau orice alt tip de act sexual în schimbul unor bunuri, bani, droguri, adăpost.

Victimele traficului sunt exploatate pentru a câștiga bani.

Cazul Epstein din America, dar și mișcarea #MeToo (persoane care au prins curaj în a dezvălui abuzuri sexuale sau hărțuiri sexuale la care au fost supuse de diverse personalități mondiale) au luat o turnură globală și sunt verificate fără milă toate rețelele la nivel mondial, fie ele și cu implicații celebre.

Deși există mișcarea #MeToo, potrivnică actualului președinte american, lansată odată cu anunțul candidaturii lui Donald Trump, cunoscut ca fiind un iubitor de femei frumoase, căsătorit în mai multe rânduri și având copii cu fiecare soție, Administrația Trump, prin Departamentul de Stat, conduce o politică agresivă și puternică în combaterea traficului de persoane.

Ultimele rapoarte ale Departamentului de Stat – atât pe anul 2017, cât și 2018 – arată importanța pe care Administrația Trump o acordă acestui fenomen, punând presiune și cerând prin rapoartele lor tuturor statelor să coopereze. Un lucru de altfel de admirat și în contrast cu Administrația Obama, care și-a axat atenția numai pe combaterea corupției „gulerelor albe“, a politicienilor din diferite zone de interes strategic, cum ar fi România.

 

De ce combaterea acestui fenomen este atât de importantă pentru toată populația globală?

Human trafficking, sex trafficking înseamnă venit constant, sigur și semnificativ pentru orice rețea care dispune de mijloacele necesare în a o fructifica. Mai mult, membrii acestor rețele cooptează persoane la nivel înalt pentru protecție și astfel au complicități importante, cărora le asigură un venit lunar regulat.

În combaterea acestui fenomen, populația, cât și mijloacele de a informa autoritățile statului sunt esențiale.

Serviciul de Urgență 112 ar fi un astfel de instrument esențial pentru România, pentru că prin acesta părinții victimelor ar putea raporta imediat și ar fi de îndată înregistrați în baza de date pentru localizarea minorilor, la fel și victimele, în cazul Alexandra Măceșanu pot identifica și localiza grupările și pot fi astfel salvate, conducând astfel la desființarea acestor grupări.

În general, victimele sunt cele din categoriile vulnerabile: femei, copii adolescenți, minori între 14-16 ani, din zone sărace, din familii dezbinate sau cu mulți copii.

Traficanții își desăvârșesc acțiunile prin amenințări directe sau indirecte, prin inducerea fricii, captivitate fizică sau psihică, prin impunerea sentimentului profund că nimeni niciodată nu te va salva, că ești doar la mâna traficantului în orice moment, că este puternic, că știe oameni importanți, că e protejat, că e suficient de nebun, îți amenință familia, îți ia copiii, șantaj, amenințări cu viața.

Sorina Matei, jurnalist de investigații: „Victimelor le este o constantă frică de asemenea rețele. Într-un stat american s-a constatat că doar 26% din victime cooperează chiar și după ce sunt eliberate de autorități. Frica este sentimentul pregnant. Fetelor sau minorelor le este teamă că la finalul unui proces, care poate dura și 3 ani, traficantul va fi eliberat. Sau dacă nu va fi eliberat, va trimite un locotenent al rețelei după ea. În procesul lui Clămparu, din 5 victime, 3 nu au mai venit la proces tot din cauza fricii, iar o alta și-a schimbat declarația“.

Racolarea victimelor se face prin servicii publice gen taximetrie, recepționeri, mall-uri, restaurante, sau prin cercul de familie sau de prieteni, prin rețelele de socializare. Acestea sunt doar câteva exemple.

Clienții acestor rețele sunt și ei aleși sau educați astfel încât să nu expună rețeaua. Uneori aceștia fie sunt oameni importanți și le este frică de expunerea publică, apar poze, apar în presă, află familia, își pierd job-ul, dar în cea mai mare parte, pentru că există cerere, există și ofertă, este lesne de înțeles că aceștia vin la cerere.

„În România, majoritatea șefilor clanurilor interlope – de la Clămparu până la Ghenosu – au făcut human trafficking, sex trafficking. Pentru că venitul este sigur, este constant și este mare“, a scris și jurnalista Sorina Matei pe contul său de Facebook.

 

 

 

Comentarii

loading...