”Numeroase ţări credeau că au trecut malnutriţia în rândul problemelor din trecut, însă descoperă că au o nouă problemă foarte importantă” cu alimentaţia copiilor lor, subliniază Victor Aguayo, şeful programului de nutriţie al Unicef, intervievat de AFP.
Dintre cei 676 de milioane de copii în vârstă de până la cinci ani care trăiau în lume în 2018, aproximativ 227 de milioane – aproximativ o treime – erau subnutriţi sau supraponderali, iar 340 de milioane – adică jumătate – sufereau de carenţe alimentare, calculează Agenţia ONU pentru protecţia copiilor.
Pe fondul mondializării obiceiurilor alimentare, sărăciei persistente şi modificărilor climatice, un număr tot mai mare de ţări cumulează aceste diverse faţete ale malnutriţiei, care le compromite dezvoltarea viitoare, analizează Unicef, care evocă o ”triplă povară”.
”Feul în care înţelegem şi răspundem malnutriţiei trebuie să se schimbe – nu este vorba despre a le da copiilor să mănânce suficient, este vorba înainte de toate despre a le da alimentaţia bună”, subliniază Henrietta Fore, directoarea Unicef, într-un comunicat de presă care însoţeşte primul bilanţ de această importanţă cu privire la acest subiect publicat de organism de 20 de ani.
Subnutriţia rămâne în primul plan şi afectează aproape de patru ori mai mulţi copii mici decât supraponderalitatea.
Numărul copiilor care nu primesc suficientă hrană raportat la nevoile lor nutriţionale a scăzut mult – cu 40% din 1990 în 2005 -, însă aceasta rămâne o problemă majoră în numeroase ţări, în principal în Africa subsahariană şi în Asia de Sud.
”FOAME ASCUNSĂ”
Astfel, 149 de milioane de copii din lume sunt prea mici faţă de vârsta lor – întârzierea creşterii din cauza unei malnutriţii cronice -, iar 50 de milioane sunt presa salbi faţă de talia lor – emaciere legată de o malnutriţie acută şi/sau o problemă de absorbţie de nutrimente.
Unicef relevă totodată că cei 340 de milioane de copii suferă de o ”foame ascunsă”, pentru că ei primesc un număr de calorii suficient, însă le lipsesc minerale şi vitamine indispensabile dezvoltării – fier, iod, vitaminele A şi C mai ales, din cauza lipsei de fructe şi legume şi a unor produse de origine animală.
Or aceste carenţe pot avea consecinţe fizice severe – sistem imunitar deficient, probleme de vedere şi de auz -, dar şi intelectuale.
Acest fenomen începe de la vârsta cea mai mică, printr-o alăptare maternă prea puţină şi o diversificare alimentară cu alimente nepotrivite, avertizează Unicef.
El este amplificat prin ”accesibilitatea tot mai mare a hranei bogate în calorii, dar sărace în nutrimente”, de tip fast-food, tăiţei instant şi altele, subliniază orgaismul internaţional.
Supraponderalitatea şi obezitatea se dezvoltă rapid, iar 40 de milioane de copii sunt afectaţi, inclusiv în ţările sărace.
În contextul în care această problemă era aproape necunoscută în ţările cu venituri mici în 1990 (doar 3% dintre ţările din această categorie înregistrau 10% dintre copiii mici supraponderali), trei sferturi dintre aceste ţări se confruntă în prezent cu această problemă.
”În trecut, credeam că (…) supraponderalitatea şi obezitatea erau malnutriţia bogaţilor, însă nu mai este aşa”, declară Victor Aguayo, un medic în domeniul sănătăţii publice.
”Diversele forme de malnutriţie coexistă tot mai mult în aceeaşi ţară (…), iar adesea în aceeaşi gospodărie”, cu o mamă supraponderală şi un copil slab, de exemplu, şi chiar ”la un individ de-a lungul diverselor vârste ale vieţii sale”, în contextul în care malnutriţia în copilărie constituie un factor de risc de supraponderalitate şi de obezitate la vârsta adultă, adaugă el.
Această situaţie este strâns legată de sărăcie: ea afectează mai multe ţări sărace şi populaţiile aflate în situaţie precară din ţările bogate, mai subliniază Unicef.
În vederea unei îmbunătăţiri a acestei stări de fapt, organismul încurajează guvernele să promoveze şi să facă accesibile economic alimentele necesare unui regim echilibrat.
Unicef îndeamnă totodată la o reglementare mai puternică a promovării laptelui praf pentru copii şi a publicităţii băuturilor dulci şi la introducerea unei etichetări nutriţionale a alimentelor ”uşor de înţeles”, cu scopul de a-i ajuta pe consumatori să aleagă mai bine pentru sănătatea copiilor lor şi a lor.
