Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Referendum pentru demnitatea familiei

Referendum pentru demnitatea familiei

Votul pentru Referendumul pentru căsătorie de la Senat: o „misiune imposibilă“ încheiată cu succes

Senatul României a adoptat marți, cu 107 voturi pentru, 13 voturi împotrivă și șase abțineri inițiativa cetățenească de clarificare a definiției căsătoriei între un bărbat și o femeie în Constituția României.

Cătălin Sturza 0 comentarii

Anumite voci spuneau că votul de marți de la Senat urma să fie, din cauza marilor presiuni externe exercitate asupra partidelor (preponderent în cazul PSD și ALDE), o „misiune imposibilă“. Era nevoie de voturile favorabile a două treimi din totalul senatorilor – adică de 91 de voturi pentru, din totalul de 136 de senatori.

Inițiativa cetățenească pentru clarificarea definiției căsătoriei prin referendum a demarat oficial la finele lunii noiembrie, în 2015, când proiectul de lege de revizuire a Constituției a fost publicat în Monitorul Oficial. Demersul a fost făcut sub umbrela unei structuri informale a societății civile conservatoare, denumită Coaliția pentru Familie (CpF), care reunea mai multe zeci de ONG-uri și asociații.

Până în aprilie 2016, inițiatorii demersului au reușit să strângă aproape trei milioane de semnături, în condițiile în care pragul legal care trebuia atins pentru ca inițiativa să fie supusă avizării la Curtea Constituțională era de cinci sute de mii. La efortul strângerii semnăturilor s-au asociat multiple organizații ale unor minorități religioase și etnice.

În iulie 2016, Curtea Constituțională constata, cu unanimitate de voturi, că inițiativa de revizuire a Constituției respecta criteriile de legalitate și constituționalitate atât pe conținutul propunerii, cât și în privința semnăturilor strânse. Curtea Constituțională a constatat, de asemenea, răspunzând unor puncte de vedere depuse de organizații LGBT, că proiectul de lege nu înlătură drepturi ale omului.

Odată obținut avizul Curții Constituționale, proiectul de revizuire ar fi trebuit să intre pe ordinea de zi a Parlamentului, pentru vot, după care ar fi urmat organizarea referendumului. Au trebuit, însă, să treacă mai bine de doi ani pentru a se întâmpla acest lucru, timp în care au avut loc un rând de alegeri parlamentare, două schimbări de guvern și mai multe schimbări în legislația privind referendumul, precum și numeroase respingeri, de către CCR, ale sesizărilor pe procedură menite blocării inițiativei.

Cei mai activi combatanți ai inițiativei de revizuire au fost președintele Klaus Iohannis, partidul Uniunea Salvați România și unii membri ai Partidului Național Liberal, în condițiile în care Coaliția a încheiat protocoale de susținere a demersului cu toate partidele parlamentare, exceptând USR.

Potrivit jurisprudenței CEDO și a CJUE, definirea Căsătoriei ține de competența și suveranitatea națională a statelor membre UE. 

Camera Deputaților a adoptat, în mai 2017, inițiativa cetățenească de clarificare a definiției Căsătoriei între un bărbat și o femeie în Constituția României.

 

Ziua votului de la Senat

În ziua votului de marți de la Senat, susținătorii Opoziției, în frunte cu PNL, nu-și asumaseră încă, formal, inițiativa celor trei milioane de cetățeni care cereau clarificarea definiției Căsătoriei în Constituția României. Dintre formațiunile puterii, nici ALDE, nici UDMR nu-și asumaseră susținerea temei Căsătoriei dintre un bărbat și o femeie și lăsaseră votul „la liber“. PSD își asumase susținerea temei, însă Liviu Dragnea o asocia și chiar o condiționa de legalizarea unor parteneriate civile pentru persoanele de același sex.

Situația de la Senat a fost, de aceea, cu atât mai surprinzătoare. Putem spune că voturile pe partide au reflectat, în mare, opțiunile electoratului cu privire la legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex, măsurate în luna iulie din vara aceasta într-un sondaj CURS: 96% dintre votanții PSD, 85% dintre votanții PNL, 87% dintre votanții ALDE, 88% dintre votanții PMP și 90% dintre votanții UDMR se opun legalizării căsătoriei între persoanele de același sex.

Pe harta voturilor, de la PSD am văzut o majoritate a voturilor pentru, cu 2 absențe; de la PNL am văzut 19 voturi pentru, cu 4 abțineri și 2 absențe; de la ALDE 6 voturi pentru, cu 2 abțineri; de la PMP toți senatorii au votat pentru, cu excepția lui Traian Băsescu, care a lipsit; de la ALDE 6 voturi pentru, cu 2 absenți; de la UDMR 6 voturi pentru, și 3 abțineri.

Singurul partid care a votat complet împotriva electoratului său a fost USR; în condițiile în care 70% din electoratul USR se opune legalizării căsătoriilor între persoanele de același sex, toți cei 13 senatori USR au fost prezenți și au votat în bloc împotriva inițiativei cetățenești. De altfel, a fost singurul partid care a votat în bloc într-o singură direcție, fără abțineri și fără absențe.

În ceea ce îi privește pe oponenții inițiativei, aceștia au reluat, în mare, aceleași vechi argumente care au fost demontate în numeroase rânduri de susținătorii inițiativei cetățenești: Referendumul care divizează societatea sau care nu este relevant (senatorul USR Vlad Alexandrescu); sau care nu rezolvă problema sărăciei și alte probleme sociale ale României; sau care este o formă de „discurs al urii“ și o inițiativă care discriminează familiile monoparentale, mamele singure și familiile fără copii (senatorul USR Florina Prisadă); sau care, dimpotrivă, nu lămurește suficient statutul familiilor monoparentale și al mamelor singure (senatorul UDMR Cseke Atilla); sau care este al lui Dragnea; sau care discriminează anumite minorități (ambii senatori USR care au luat cuvântul).

În replică, senatorul PSD Titus Corlățean a demontat, tehnic și juridic, acuzația că Referendumul ar discrimina unele minorități sau că ar fi o inițiativă alimentată „din ură“. „Referendumul nu este orientat împotriva cuiva, sau a unei opțiuni, ci este pentru valorile în care noi credem. Oare noi, românii, mai avem dreptul să ne promovăm valorile în care credem?“ – s-a întrebat senatorul. Felul cum combat susținătorii „diversității“ este un exemplu de intoleranță și de încălcare a principiilor democratice; o minoritate încearcă să impună cu forța majorității renunțarea la valorile profunde în care aceasta crede. Senatorul a arătat că el însuși s-a luptat pentru dezincriminarea homosexualității, dar că acum e timpul să trasăm o limită între toleranța pentru minoritățile care se identifică prin anumite opțiuni sexuale și pretențiile nelegitime ale lobby-ului LGBTQ, care încearcă să numească negrul alb, și albul negru.

Titus Corlățean a arătat, de asemenea, că este timpul să apărăm valorile creștine – după o istorie în care comunismul a călcat în picioare creștinismul și în care mii de preoți, pastori și laici au suferit în închisori pentru credința lor. Reacția ambasadelor care au trecut cu vederea tradiția creștină a României reprezintă o lipsă de respect față de poporul român. Au fost foarte multe minciuni care s-au rostit cu privire la familia monoparentală, a mai arătat Titus Corlățean. Familia monoparentală va continua să primească susținere din partea statului român. Copiii din afara căsătoriei vor continua să aibă protecție și drepturi egale cu cei născuți în interiorul căsătoriei. Toate sunt în egală măsură recunoscute și ocrotite – dar au la bază modelul familiei nucleare europene întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie.

Senatorul PNL Eugen Pârvulescu a arătat că Europa de astăzi își reneagă rădăcinile creștine, și că Europa trebuie să rămână ceea ce a fost, nu să încerce să niveleze tradițiile și credințele unor state membre. Reprezentanții poporului nu pot legifera împotriva poporului român – și nimeni altcineva, în afara poporului român, nu poate să decidă în numele poporului român.

Senatorul ALDE Dorin Bădulescu a afirmat că Europa este sinteza filozofiei elene, a civilizației romane și a religiei creștine. Românii au dreptul la identitate și la demnitate națională. În vremea noastră, când încercăm să redefinim ceea ce înseamnă normalitate, este datoria fiecărei generații de părinți să asigure protecția morală a copiilor. Astăzi noi luptăm cu cei care vor sufletele și mințile copiilor noștri – este un război nou, cu care nu suntem obișnuiți, dar care trebuie luat foarte în serios. Ne numim o națiune creștină – așadar valorile creștine trebuie promovate și susținute.

Senatorul PMP Gheorghe Baciu a arătat că inițiativa cetățenească nu restrânge în nici un fel definiția familiei, și că tema redefinirii familiei este o temă falsă. Inițiativa Referendumului pentru Căsătorie este o inițiativă strictă care are ca obiect înlocuirea sintagmei mai generice „între soți“ cu o sintagmă mai clară – „uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie“ – care să nu lase loc interpretărilor. Nici o lege nu va mulțumi 100% din electorat, însă o lege trebuie să mulțumească 50%+1 din electorat.

 

Un Referendum al unității

Așadar, după ce toate formațiunile politice au contribuit, într-un fel sau altul, la tergiversarea timp de aproape trei ani acest Referendum – deși, formal, cele mai multe l-au susținut sau au semnat chiar înțelegeri cu inițiatorii lui –, toate formațiunile și-au dat mâna, în sfârșit, marți, pentru a permite ca inițiativa celor trei milioane de cetățeni să devină realitate.

Cifrele ne arată că afirmația că Referendumul ar fi „al lui Dragnea“ sau al unui partid anume este falsă; Referendumul este al românilor și, cu excepția USR, votul de marți din Senat este o reflecție în oglindă a opțiunilor alegătorilor români, măsurate prin sondaje recente, în această vară.

Foarte rar se produce o astfel de aliniere între opțiunile electoratelor și voturile reprezentanților săi. Așadar, am putea spune că, departe de a fi un vot al dezbinării, acesta a fost un vot al unității; departe de a fi un Referendum care divide, tema acestui Referendum este una care unește majoritatea românilor în jurul unor valori fundamentale comune – în ajunul Marii Uniri. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că absolut toate cultele religioase din România au fost împreună în strângerea de semnături, dar și în susținerea dreptului credincioșilor creștini, mozaici sau musulmani de a păstra căsătoria, implicit familia, în binomul natural bărbat – femeie.

Urmează, săptămâna aceasta, furcile caudine ale CCR – iar CCR este o instituție imprevizibilă, care a generat și în trecut surprize neplăcute (a se vedea felul cum a gestionat speța Coman-Hamilton). Tertipul procedural lansat de USR a invocat modificări ale Regulamentului Senatului, care ar trebui să restarteze procedura votului în cadrul celor două Camere. În fapt, acest Regulament a fost atacat la CCR după votul Legii Referendumului pentru Căsătorie în Camera Deputaților – prin urmare, această obiecție nu are nici o bază legală. Ceea ce invocă în fapt USR este protejarea dreptului iniţiatorului Referendumului de a alege prima cameră sesizată – cu scopul de a obţine ca efect invalidarea adoptării propunerii inițiatorului de Revizuire a Constituției. Asta în condițiile în care iniţiatorul nu a fost în nici un fel păgubit prin adoptare şi nici nu şi-a manifestat vreo nemulţumire cu privire la ordinea de vot în camere. 

Apoi, o dată ce va fi stabilită data Referendumului, hopul final va fi reprezentat de mobilizarea a 30% din electorat pentru întrunirea cvorumului prevăzut de noua Lege privind organizarea și desfășurarea referendumurilor.

Orice copil are dreptul la o mamă și la un tată – acesta este unul dintre mesajele care a ieșit, puternic, în evidență în timpul dezbaterilor din plen de la Senat.

Votul pentru acest Referendum este, așa cum s-a spus marți, unul dintre cele mai importante voturi ale acestei sesiuni parlamentare, și unul dintre cele mai importante voturi ale ultimilor ani. Este un Referendum pentru libertățile noastre fundamentale – de exprimare, de conștiință, religioasă, pentru libertatea de a ne educa copiii în spiritul valorilor noastre. Este un Referendum pentru protejarea și respectarea interesului superior al copilului. Și este un Referendum pentru valorile și pentru identitatea noastră, pentru a nu repeta cei 45 de ani de totalitarism și pentru a asigura viitorul copiilor noștri într-o atmosferă liberă și respirabilă.  

 

Mihai Gheorghiu: „O șansă istorică“

Votul de ieri, din Senatul României, pune capăt unei îndelungi așteptări din societatea românească. Mulțumim tuturor senatorilor care au votat pentru ca poporul român să-și poată exprima opinia, să-și poată exercita suveranitatea prin referendum. 

Iată-ne ajunși și aici, în fața ultimei etape a lungului nostru drum pentru apărarea minților și sufletelor copiilor noștri de intruziunea minciunii și falsului unei ideologii radicale care vrea să-i învețe că naturalul și firescul sunt doar expresia unei așa-zise prejudecăți, și nu fundamentul vieții noastre ca ființe umane libere și demne, capabile de frumusețe și dragoste, de demnitate și moralitate. 

„Coaliția pentru Familie“ și Platforma „Împreună“ au dus acest demers până aici, îndeplinind mandatul conferit de cele 3 milioane de români semnatari ai inițiativei cetățenești. Au trecut trei ani grei, plini de nedreptăți comise împotriva noastră, a tuturor. Am reușit totuși să apărăm spiritul acestei inițiative de orice derapaj și de orice confiscare politică sau ideologică. 

Referendumul care se va organiza este șansa noastră istorică, acum, la o sută de ani de la Marea Unire, să ne reunim într-o imensă afirmare a libertății, demnității și suveranității noastre ca popor, în concertul popoarelor europene. Referendumul nu este al niciunui partid, al niciunui lider politic, este al tuturor acelora care vor veni la vot pentru apărarea copiilor lor, pentru ca viața lor să fie scutită de minciuna ideologică a revoluției sexuale, de minciuna acelora care vor să ne reeduce pe toți, părinți și copii, așa cum prevedea Strategia de educație parentală, care își fixa ca obiectiv reeducarea a 2.500.000 de părinți, pentru a-i face să accepte inacceptabilul. 

Trebuie acum ca noi să înțelegem cât de multă nevoie este de votul nostru, de prezența noastră, cât de multă nevoie au copiii și nepoții noștri de protecția noastră și de mobilizarea noastră pentru a le apăra drepturile și viitorul. 

Definirea Căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie în Constituția României va face ca lumea noastră, societatea noastră, viața noastră să poată prezerva adevărul civilizației noastre creștine. Să facem acest lucru posibil prin votul nostru.  Pentru a reuși în încercarea noastră trebuie să fim cel puțin 6.000.000 de români la vot. Dacă nu ne vom lăsa păcăliți de furia și zgomotul din jurul nostru, dacă vom discerne cum se cuvine prin toate minciunile care ni se servesc, dacă vom reuși să ne deschidem sufletul pentru mesajul simplu și direct al acestei inițiative, vom izbândi. 

Dumnezeu să ocrotească România!

Mihai Gheorghiu, președintele Comitetului de Inițiativă pentru organizarea Referendumului pentru Căsătorie

Comentarii

loading...