Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cazinoul Constanța n-a fost distrus de bombele germane, ci de birocrație

Cazinoul Constanța n-a fost distrus de bombele germane, ci de birocrație

Cazinoul din Constanța și-a spus povestea, în fața a sute de constănțeni și turiști. Imobilul, care a supraviețuit unui violent atac al armatei germane în Primul Război Mondial, dar și mai multor cutremure, riscă să fie distrus de birocrația românească.

Cristian Hagi 0 comentarii

Oamenii au fost martorii unui spectacol de teatru inedit, intitulat „Cazino, suflet pierdut”. Zeci de actori, dansatori, dar și elevi de la Colegiul Național de Artă „Regina Maria“ din Constanța, sub bagheta dirijorului Iulian Enache, au prezentat povestea celei mai cunoscute ruine din Constanța. Pe fundal s-a auzit povestea clădirii, de la începuturi până azi, dar au rulat și imagini din toți acești ani.

Spectacolul, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și organizat de Asociația Culturală Georgiana Rusu, în parteneriat cu Teatrul de Stat Constanța și cu Primăria Municipiului Constanța, și-a propus punerea în valoare, prin mijloace artistice, a clădirii emblematice a Constanței, declarată cea mai frumoasă clădire în stil Art Nouveau din România, aflată, din păcate, într-o avansată stare de degradare.

Spectatorii au aflat multe lucruri pe care, cel mai probabil, mulți dintre ei nu le cunoșteau. Au aflat despre controversele acerbe între arhitecții care au conceput planurile, despre construcția falezei pe care se află Cazinoul la ordinul și după planurile lui Anghel Saligny, din pământul excavat la lucrările întreprinse pentru realizarea Portului Constanta, dar și despre scandalul iscat la jumătatea lucrărilor de construcție, care a determinat schimbarea arhitectului-șef.

Au aflat și despre legendele privind forma de dric pe care o are Cazinoul și desenele existente pe pereții clădirii, similare celor de pe dricurile începutului de secol XX, despre poveștile referitoare la îmbogățirea rapidă a unora și falimentul altora, dar și despre poveștile de dragoste iscate în stabilimentul de la malul mării.

 

De la sinucideri la fabrică de bani

Nu au lipsit relatări despre tragediile celor care și-au luat viața aruncându-se în mare, după ce pierdeau averi, redate de presa vremii. Au fost parcurse momentele istorice în care Cazinoul a fost transformat în spital de campanie, când a fost afectat de bombardamentele care vizau Portul Constanța, perioada comunistă, în care a fost transformat în local de lux, plasat strategic în drumul marinarilor străini ale căror nave acostau în port și care își cheltuiau banii pe mâncăruri și băuturi fine, dar și pe damele de companie de la intrarea în Portul Constanța.

Concluzia spectacolului este că, deși a trecut prin mai multe epoci, războaie și chiar bombardamente, Cazinoul a reușit să stea în picioare. Acum, însă, din cauza birocrației, este o ruină.

La final, spectatorii au fost rugați să semneze dacă sunt de acord cu reabilitarea Cazinoului, iar voturile au fost strânse în două urne. „Constanța trebuie să aibă grijă de acesta. Din păcate, trăim într-un oraș care a decăzut foarte mult”, a spus unul dintre ei. „Am putea să îi inspirăm pe cei care se ocupă de Cazinou”, a spus altcineva. „Eu, dacă aș fi Cazinoul, mi-aș lua catrafusele și aș pleca”, a mai spus un domn. Cei mai mulți însă și-au exprimat dorința ca această clădire-simbol pentru Constanța și România să fie reabilitată cât mai curând.

Regia spectacolului a fost semnată de Iulian Enache, actor și regizor al Teatrului de Stat Constanța, iar scenariul de Georgiana Rusu. Din distribuție au făcut parte următorii actori și balerini: Petronela Olimpia Iordache, Claudiu Alexandru Săplăcan, Anna Van Haaren, Cristian Alexandru Panduru, Ștefan Cristea Gheorghiu, Andreea Daniela Pieptea, Iulian Nicolae Ghencea, Renata Soares, Luiza Martinescu, Cosmin Mihale, Dana Trifan Enache, Robert Teodor Dobre. Alături de ei s-au aflat elevi ai Cole-
giului Național de Arte „Regina Maria” din Constanța.

Proiectul a fost cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și are un buget de 61.500 lei, din care 55.000 lei sunt fonduri AFCN, iar 6.500 lei reprezintă contribuția proprie a Asociației Culturale Georgiana Rusu.

 

Pe lista neagră

Anul 2018 a fost declarat Anul European al Patrimoniului Cultural. În luna martie, Europa Nostra, principala organizație de patrimoniu din Europa, și Institutul Băncii Europene de Investiții au inclus Cazinoul din Constanța pe lista celor mai periclitate 7 situri de patrimoniu din Europa, alături de Bisericile post-bizantine din Moscopole și Vithkuq - Albania, Centrul istoric din Viena – Austria, Monumentul Buzludja - Bulgaria, Mănăstirile și schitul David Gareji – Georgia, Orfelinatul grec Prinkipo, Insula Prinților, Turcia, și Fabrica de gheață Grimsby, Marea Britanie. Anunțul a fost făcut de președintele Europa Nostra, Placido Domingo. „Această nouă listă a Celor mai periclitate 7 situri cuprinde comori rare ale patrimoniului cultural european în pericol de a fi pierdute. Comunitățile locale sunt profund angajate în păstrarea acestor importante exemple ale patrimoniului nostru comun, dar au nevoie de un sprijin european mai cuprinzător. Fac, așadar, apel către părțile interesate, atât publice, cât și private, de la nivel local, regional, național și european, să își unească forțele pentru a asigura un viitor viabil pentru aceste situri”, a spus Placido Domingo.

Comentarii

loading...