La 1 septembrie 1916 Bulgaria a declarat război României și a declanșat o ofensivă în Dobrogea de sud la care au participat trupe bulgare și germane sub comanda mareșalului August von Mackensen. În mai puțin de o săptămână trupele bulgaro-germane au distrus forțele române de la Turtucaia – unde au murit 6000 de români și alți 28.000 au fost luați prizonieri, potrivit saecularia.ro.
Dezastrul de la Turtucaia încheiat la 6 septembrie a dus la o modificare a planurilor armatei române: la 15 septembrie 1916 a fost oprită ofensiva din Transilvania și s-a trecut la organizarea unei ofensive la sudul Dunării împotriva grupării Mackensen care înainta zilnic, cucerind localitate după localitate în Dobrogea.
Pentru atingerea acestui scop au fost puse sub comanda generalului Alexandru Averescu forțe impresionante: 186 batalioane de infanterie, 55 escadroane de cavalerie și 148 de baterii de artilerie – o superioritate clară față de forțele lui Mackensen: 105 batalioane de infanterie, 35 escadroane de cavalerie și 70 baterii de artilerie.
Conform planului manevrei trupele române urmau să traverseze Dunărea în dreptul Olteniței și să atace din spate trupele bulgaro-germane, concomitent cu o ofensivă româno-rusă pornită de la nord de Mangalia. Pregătirile pentru manevra de la Flămânda și concentrarea forțelor au durat două săptămâni, până la 1 octombrie când a început construirea podului de vase și traversarea Dunării de diviziile 10 și 21 infanterie.
Însă manevra de la Flămânda era deja sortită eșecului: cu doar câteva zile înainte, între 26-29 septembrie se desfășurase pe frontul nordic bătălia de la Sibiu, unde armata a IX-a germană condusă de generalul Erich von Falkenhayn a înfrânt Corpul 1 Armată român.
În prima noapte de după traversarea Dunării o furtună puternică a afectat podul de vase, iar creșterea nivelului apei a făcut posibilă intervenția a patru vase fluviale austro-ungare care au bombardat podul. Ofensiva din nordul Dobrogei nu a reușit să străpungă liniile bulgaro-germane. Pe 3 octombrie 1916 generalul Alexandru Averescu a decis retragerea trupelor române pe malul nordic al Dunării – urmând ca acestea să fie trimise să apere aliniamentul din munții Carpați.
Imaginile de față arată o admirabilă organizare a armatei române care a reușit să treacă peste Dunăre 20.000 de soldați în mai puțin de 24 de ore pe un pod de vase construit în jumătate de zi. Imprevizibilul meteorologic care a adus navele austro-ungare în apropierea podului și înfrângerea de la Sibiu au modificat planurile conducerii armatei române. Când s-a întâlnit cu Constantin Argetoianu în 1918, mareșalul Mackensen l-a întrebat de ce s-a retras Averescu la nordul Dunării, comandantul german fiind în mare încurcătură în 1916. Și generalul bulgar Ștefan Toșev a recunoscut că o eventuală continuare a manevrei de la Flămânda ar fi dus la înfrângerea trupelor bulgaro-germane de pe frontul din Dobrogea.
Un text de George Damian
Imaginile au fost digitalizate în cadrul proiectului Saecularia.ro din Colecția de Documente Fotografice ale Arhivelor Naționale.
