Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Marturii

"Depun marturie-n genunchi despre acestea cuvinte pentru nici o ureche ridic" NICHITA STANESCU Acum doua saptamani in Bucuresti a avut loc primul gayfest. Nu e nimic de mirare fiindca, evident, tot ce se intampla in Occident ca si in alte ...

Dan Stanca 0 comentarii

"Depun marturie-n genunchi despre acestea cuvinte pentru nici o ureche ridic"
NICHITA STANESCU
Acum doua saptamani in Bucuresti a avut loc primul gayfest. Nu e nimic de mirare fiindca, evident, tot ce se intampla in Occident ca si in alte puncte cardinale ale lumii ajunge pana la urma si la noi. Totusi, am retinut niste elemente care prin felul lor au propus atat rasul cat si plansul.
Organizatorii, logic, se asteptau ca pe parcursul defilarii sa apara protestatari, oameni care - rusine lor! - nu vor sa-si schimbe sau sa-si largeasca mentalitatea si care i-au fluierat pe triumfatorii gay ce impanzisera bulevardul. Fiindca nu au avut autorizatie au fost amendati. Formalismul democratiei te lasa pur si simplu fara glas. Nu conteaza altfel spus ce faci, ce arati, ce reprezinti prin gesturile si cuvintele tale, conteaza doar sa ai acoperire legala, patalama la mana si esti la adapost. Invers, daca nu ai patalama, orice ai face, orice ai spune, oricat de just ti-ar fi cuvantul, te trezesti sanctionat. Acesta este un aspect. Al doilea, insa, mi se pare mai grav.
Despre ce este vorba? Nu contest in nici un fel dreptul unei minoritati de-asi conserva specificul. Venim dintr-o epoca in care minoritatile au fost prigonite si asupra lor s-a revarsat furia gregar-animalica a celor multi. Homosexualii au facut si ei parte din aceeasi categorie a celor oropsiti. Diferiti fata de ceilalti, se puteau trezi amendati, arestati, batuti, condamnati la ani de inchisoare. Vremurile acestea au trecut. Ne-am despartit de ele, speram, definitiv. Conteaza vremurile actuale si mai ales conditia homosexualului contemporan noua.
Nemaifiind oropsit, ce va face, cum se va purta, cum va actiona? Ma intereseaza, asadar, chiar imaginea lui de om liber, dezinhibat si triumfator, batandu-se cu pumnul in piept pentru a-si declara orientarea sexuala. Beneficiind de Internet, isi poate difuza fotografiile ca sa fie vazut, placut, dorit. Ma intreb atunci cu oarecare bun simt si cunoscand din istorie psihologia minoritarului: oare aceasta inseamna cu adevarat sa fii homosexual? Homosexualul al carui suflet a distilat idei si simtaminte nu se poate purta ca un atlet care-si umfla bicepsii. El are constiinta adanca a individualitatii sale fiindca nu e ca ceilalti si tocmai de aceea nici nu vrea publicitate. El stie ca inoata impotriva speciei, ca actioneaza impotriva naturii, ca viata lui e sortita sterilitatii si nu rodirii si astfel, pe masura ce sufletul i se incarca de acest amar din care pot iesi minunate opere de arta sau, daca nu are talent, poate favoriza niste trairi remarcabile, tot ceea ce e galagios, propagandistic, arogant ii repugna.
Gayfest-urile de la noi sau de aiurea nu sunt altceva decat o mistificare a homosexualului autentic. Nu pot sa mi-l inchipui pe Ion Negoitescu, bunaoara, participand la asemenea parazi. Il vad asa cum a fost, retras, discret, tentat de gandul sinuciderii. Si asa sunt toti cei putini care nu pactizeaza cu majoritatea. Prin libertatea castigata, prin ofensiva afisata, minoritatile ajung sa piarda exact ce au avut mai scump: clandestinitatea si chiar gustul pacatului.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...