Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Regele Ferdinand și regina Maria, la Oradea în 1919

Regele Ferdinand și regina Maria, la Oradea în 1919

Pe 13 noiembrie 1918 guvernul de la Budapesta semna la Belgrad o convenție de armistițiu cu generalul francez Franchet d’Esperey, ceea ce avea să provoace o serie de complicații României.

Rl online 0 comentarii

Vizita regelui Ferdinand și a reginei Maria la Oradea pe 25 mai 1919 avea să aibă o puternică încărcătură simbolică: luarea în stăpânire de către suverani a noii provincii.

Budapesta încă nu se desprinsese de Austria la acea dată, proclamarea independenței Ungariei avea să se producă pe 16 noiembrie, însă guvernul de la Budapesta avea să insiste asupra prevederilor armistițiului de la Belgrad, în care Franchet d’Esperey precizase că trupele române trebuiau să se oprească pe linia Mureșului în Transilvania, mult mai puțin decât pe precizarea din tratatul de alianță semnat de România cu Antanta în 1916, unde linia de demarcație era pe râul Tisa. Franchet d’Esperey avea să susțină că nu cunoștea prevederile alianței României cu Antanta, iar când a aflat de ele deja se stabilise linia de demarcație pe râul Mureș.

Consiliul Național Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu, anunțase deja pe 7 noiembrie că va prelua controlul asupra a 20 de comitate transilvănene prin intermediul Gărzilor Naționale formate din soldați români, iar pe 10 noiembrie Consiliul Dirigent a cerut intervenția trupelor române. Negocierile de la Arad din 13-15 noiembrie 1918 dintre Consiliul Național Român și reprezentanții guvernului maghiar, condus de Karoly Mihaly, marchează desprinderea românilor din Transilvania de Ungaria. Urmează Adunarea Națională de la Alba Iulia de pe 1 decembrie, care decide unirea Transilvaniei cu România.

Cu aprobarea generalului Henri Berthelot, care reprezenta comandamentul aliat în România, trupele române au depășit la 17 decembrie 1918 linia Mureșului și au înaintat până la aliniamentul Satu Mare-Oradea-Arad, însă fără să intre în aceste orașe.

Din ianuarie 1919 încep negocierile de la Paris, unde delegația maghiară a susținut preeminența armistițiului de la Belgrad și a cerut retragerea trupelor române din Transilvania. La 20 martie 1919 Consiliul celor 4 de la Paris a cerut guvernului de la Budapesta să accepte demarcația existentă, ceea ce a provocat demisia premierului Karoly Mihaly și ascensiunea regimului bolșevic al lui Bela Kun, care a declanșat operațiuni militare împotriva românilor și cehoslovacilor. Luptele cu românii au început în noaptea de 15-16 aprilie 1919, iar replica armatei române a alungat forțele bolșevice maghiare – pe 20 aprilie românii au intrat în Oradea.

Peste aproape o lună Oradea avea să fie vizitată de regele Ferdinand și regina Maria, în cinstea cărora a fost organizată o paradă militară pe 25 mai 1919. Regina Maria își nota în jurnal: „Am ajuns la Oradea Mare, un oraş mare şi frumos, unde, cu puţin timp în urmă, bolşevicii unguri erau la putere, comiţând orori monstruoase, şi pe care trupele noastre l-au eliberat şi ocupat. Am avut o primire extraordinară. Bucurie frenetică a populaţiei care a venit din toate satele din jur ca să ne salute. Costume minunate, ovaţii extraordinare, slujbe religioase în toate bisericile, inspectarea trupelor, defilarea trupelor, apoi întreaga populaţie care a venit, în grupuri separate, cu preoţi în frunte, fiecare reprezentându-şi propriul sat. O privelişte minunată şi impresionantă, toţi conştienţi de eliberarea lor, aclamându-ne ca pe eliberatorii lor, într-adevăr, un moment măreţ şi mulţi ochi plini de lacrimi".

Text: George Damian

Imaginile au fost digitalizate în cadrul proiectului Saecularia.ro din Colecția de Documente Fotografice ale Arhivelor Naționale

 

 

 

 

Comentarii

loading...