Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.
Dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent şi prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor şi tehnicilor legate de coaserea şi purtarea cămăşilor cu altiţă. Reperele istoriografice şi etnografice completează imaginea elementului din perspectivă temporală, demonstrând importanţa sa atât în viaţa comunităţilor rurale, cât şi a elitelor.
Sunt prezentate etimologia cuvântului altiţă, diversitatea regională a elementului, cu menţionarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalităţilor de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice şi a cromaticii.
Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor socio-culturale asociate cămăşii cu altiţă, funcţiei sale comunicaţionale, stării actuale a elementului, precum şi cadrului general de protejare, conservare şi salvgardare a acestuia, cu măsurile generale şi punctuale.
Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de croi, structura, decorul, ornamentele şi cromatica s-a făcut spaţial şi temporal.
„Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămăşii cu altiţă au atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia şi sudul Transilvaniei şi au oferit detalii semnificative cu privire la existenţa vie a elementului. Documentul semnalează continuitatea artei cămăşii cu altiţă pe teritoriul României şi în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune şi apartenenţă”, precizează ministerul.
Totodată, în dosar sunt menţionate măsuri şi strategii de conservare, protejare şi salvgardare a elementului, precum şi riscuri în legătură cu elementul şi practicanţii.
Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naţionale de experţi din România şi Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii din România.
Din grupul de lucru al Ministerului Culturii din România au făcut parte experţi, profesori ai Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, cercetători ai Institutului de Etnografie şi Folclor “Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, dar şi cercetători şi muzeografi ai Muzeului Naţional ai Ţăranului Român, Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, Muzeului Olteniei, Complexul Naţional Muzeal ASTRA – Sibiu şi Muzeul de Etnografie Braşov.
