Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Standul Serbiei la sărbătoarea gastronomică

Standul Serbiei la sărbătoarea gastronomică

VIDEO Cum a serbat România francofonia în inima Parisului

În fiecare an, vorbitorii de franceză sărbătoresc francofonia. Sunt circa 300 de milioane de oameni care folosesc franceza, de pe tot globul, din Europa până în Africa.

Cristian Hagi 0 comentarii

Anul acesta, seria de evenimente prilejuită de această sărbătoare a avut loc în inima Parisului, la sediul UNESCO.

În prima zi, sute de reprezentanți din circa 300 de țări francofone au participat, în sala Segur din instituție, la o „seara savorilor francofone”. O explozie de gusturi cum rar îți este dat să întâlnești, în același loc, undeva. Țările participante au prezentat, la standuri, cam tot ce au mai bun în acest domeniu. Și a trebuit să fie la înălțime, dacă ținem cont că se aflau în Franța și că gastronomia franceză a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. La eveniment au participat oficialități din cele 30 de țări, dar și Audrey Azoulay, director general al UNESCO, și Louise Mushikiwabo, secretar general al francofoniei.

„Este o modalitate frumoasă de a deschide Ziua Francofoniei, cu muzică, cu gastronomie, pentru că acestea fac parte din viața noastră cotidiană și ne amintesc de faptul că împărtășim o cultură comună, aceea a francofoniei”, a spus Audrey Azoulay.

 

De la fondue elvețian la frigărui cu banane și ardei

După discursurile oficiale, care au subliniat importanța limbii și culturii franceze, toți cei prezenți s-au înfruptat din bucatele prezentate. Elvețienii au adus un aparat de fondue, care a funcționat la foc automat. Preparatul tradițional, însoțit de cartofi și castraveciori, a făcut furori printre cei prezenți. Țările africane s-au întrecut în a oferi bucate delicioase. Haitienii, de exemplu, te îndemnau să încerci câteva din preparatele lor tradiționale, cum ar fi niște așa-zise frigărui, care conțineau banane și ardei.

Cei din Madagascar au venit pregătiți cu un suc de mango și salată de fructe indigene, armenii au pregătit sticle de coniac (se spune că e unul dintre cele mai bune din lume), plăcinte și un fel de baclavale. Au fost prezente și țări arabe, cum ar fi Kuweitul, care a avut ca fel principal un orez cu pui și un sos special, o rețetă secretă. Sârbii au avut la stand fete îmbrăcate în costum tradițional, georgienii te îmbiau cu plăcinte, belgienii cu bere de mai multe feluri și cartofi prăjiți.

 

Diferența dintre Republica Moldova și România

Unul dintre cele mai frumoase standuri (și cele mai căutate) a fost cel al Republicii Moldova. Echipa de dincolo de Prut s-a pregătit temeinic pentru eveniment. În mijlocul mesei trona o oală de sarmale, care a atras atenția participanților. Nu au lipsit plăcintele tradiționale, fructele, colacii de pâine, dar nici vinul bun pentru care Moldova este renumită, cel puțin prin zona noastră.


Standul României, din păcate, a fost unul sărăcăcios - câteva sticle de vin și niște pricomigdale puse pe masă. Cu siguranță acestea nu sunt cele mai reprezentative specialități culinare de la noi din țară.

 

Avantajele francezei ca limbă de cercetare

A doua zi a fost dedicată unei mese rotunde cu tema „franceza ca limbă științifică”. Au participat Hélène Drainville, director general al ACFAS (Association francophone pour le savoir), cu sediul în Canada, dar și doctoranzi din Maroc (Kawtar Essaidi), Burkina Faso (Genevièvé Zabre), Benin (Marielle Yasmine Agbahoungbata) și România, laureați ai concursului „Teza mea de doctorat în 180 de secunde”.

Țara noastră a fost reprezentată de Veronica Hagi, doctorand la Universitatea Ovidius din Constanța și profesor de limba franceză la Școala „Gheorghe Țițeica”.

Aceștia au vorbit despre provocările, dar și despre avantajele cercetării în limba franceză. Provocarea principală este că engleza este limba de bază a cercetării științifice, dar principalul avantaj tocmai de aici derivă: pentru că aproape toată lumea face cercetare în engleză, riscă să treacă neobservat, pe când cercetarea științifică în franceză te face vizibil.

Comentarii

loading...