Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Descoperirea geografiei românilor de pretutindeni

Descoperirea geografiei românilor de pretutindeni

Luni, 27 mai, se sărbătorește Ziua Românilor de Pretutindeni, instituită prin Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007.

Maria Capelos 0 comentarii

Este vorba de legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care reglementează drepturile persoanelor ce îşi asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, din afara graniţelor României, având ca scop menţinerea, promovarea şi afirmarea identităţii lor culturale, etnice, lingvistice şi religioase. Articolul 10 din Legea 299/2007 a fost modificat prin Legea 101/2015, conform căreia se  schimbă data la care se sărbătoreşte această zi, în prezent ea fiind 27 mai.

Institutul Cultural Român, în cadrul Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni Aici-Acolo 2019, începe seria manifestărilor dedicate românilor de pretutindeni încă de vineri, 24 mai, la ora 19.00, cu un one-man show Gigi Căciuleanu în spectacolul intitulat ”Text Shop”.


Luni, pe 27 mai, la ora 18.00, la Institutul Cultural Român, președintele Institutului ”Frații Golescu” pentru relațiicu românii din străinătate, dr. Mihai Nicolae, susține oconferință având ca temă „Descoperirea geografiei românilor de pretutindeni”.

Românii, prin personalitățile lor culturale, au fost întotdeauna conștienți de existența conaționalilor aflați dincolo de hotarele istorice ale statelor în care locuiau. Până în primele decenii ale secolului al XIX-lea referințele la românii de pretutindeni sunt puține.

Excepțiile privesc, în primul rând, cele trei țări românești: Moldova, Țara Românească și Transilvania. Sentimentul
împărtășit de apartenență nu a scăpat nici atenției străinilor. Patriarhul Chiril Lukaris al Constantinopolului (1572-
1638) vorbește într-o epistolă adresată principelui transilvan Gavril Bethlen despre „... legătura de singe și de iubire
care, deși într-ascuns, dar în felul cel mai strins leagă românii...”.

”De aceea - spune Mihai Nicolae - «descoperirea» despre care vorbim a însemnat o «re-descoperire», din
perspectiva comunității de origine și de limbă, iar mai târziu a conștiinței de neam. Încercăm, de fapt, să răspundem
la o întrebare simplă: când și cum a descoperit România colectivitățile românești din afara granițelor sale?”.

Comentarii

loading...