Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Henri Berthelot – un prieten al românilor

Henri Berthelot – un prieten al românilor

Criticul și istoricul de bandă desenată Dodo Niță revizitează pentru copiii de azi poveștile și personajele care au fascinat generații întregi.

Dodo Niță 0 comentarii

„A venit vacanţa/Cu trenul din Franţa!” Vacanţa încă nu a sosit, dar, de mai bine de 200 de ani încoace, numeroase lucruri bune şi frumoase şi oameni la fel de buni şi frumoşi ne vin din Franţa, începând cu acea generaţie unică de intelectuali paşoptişti care au scos ţara românească din feudalism şi au adus-o în modernitate şi până la Institutele Culturale Franceze din marile oraşe ale ţării, care răspândesc urbi et orbi cultura şi civilizaţia franceză.
Printre personalităţile franceze cărora ţara noastră le datorează atât de mult (şi de medicul Carol Davila sau de arhitecţii André Lecomte du Noüy şi Paul Goterreau cred că a auzit toată lumea) se numără şi generalul Berthelot.

Asupra biografiei acestui mare militar s-a aplecat Mihaela Simina, semnând volumul pentru copii „Henri Mathias Berthelot – prietenul României” (Libris Editorial, Braşov, 2019).

„De ce o carte pentru copii cu subiect istoric? Pentru că istoria începe cu şi de la ei, copiii”, scrie Mihaela Simina în cuvântul introductiv al volumului. Ea se înscrie astfel în rândul istoricilor care consideră că învăţarea istoriei este esenţială în educarea şi formarea caracterelor noilor generaţii de copii şi tineri.
Cartea povesteşte, într-un limbaj colocvial, cum a ajuns Berthelot în România în anul 1916 (cu vaporul, nu cu trenul) ca şef al Misiunii militare franceze şi urmăreşte în detaliu parcursul generalului în ţara noastră, faptele în general cunoscute, dar şi mici detalii mai puţin ştiute, ce fac însă deliciul micilor cititori.
Astfel, autoarea nu omite să-i informeze că generalul Berthelot era poreclit de soldaţii români “Taica Burtălău”, în raport cu abdomenul său foarte dezvoltat, dar şi pentru că nu puteau să-i pronunţe corect numele.

Naraţiunea cărţii se focalizează nu doar pe generalul Berthelot, ci şi pe faptele celor 1.600 de militari care compuneau Misiunea militară franceză şi care au participat direct la instruirea soldaţilor români, la aprovizionarea lor cu armament, muniţie sau uniforme.

Ea, naraţiunea, este îmbogăţită cu numeroase citate din jurnalul generalului Berthelot, dar şi cel al Reginei Maria, devenită bună prietenă a militarului francez, ocazie cu care cititorii află din sursă directă starea de spirit a românilor în timpul războiului. Din jurnalul lui Berthelot mai putem afla şi despre francofonia strămoşilor noştri la începutul secolului XX: “Oriunde în România, parcă ne aflăm într-un colţ din Franţa, pentru că se vorbeşte franceză în mod curent. Nu există niciun orăşel, oricât de mic, unde să nu găseşti pe cineva care să te înţeleagă şi să-ţi răspundă”.

Revenind la micile detalii, Mihaela Simina profită de ocazie pentru a ne spune şi povestea prăjiturii jofra, inventată de patronul celebrei Case Capşa.
Astfel, deliciosul desert de ciocolată a fost special creat de Grigore Capşa, cu ocazia banchetului oferit în onoarea mareşalului Joseph Joffre, sosit în ţara noastră după război, în ianuarie 1920, pentru a oferi regelui Ferdinand „Medalia militară franceză”.

Jofra avea forma caschetei purtate de soldaţii francezi şi era foarte dulce. La fel a fost şi gustul victoriei finale a Regatului României în lupta cu Puterile Centrale. La 1 decembrie 1918 primii care au trecut pe sub Arcul de Triumf din Bucureşti au fost Regele Ferdinand, Regina Maria şi generalul Berthelot, onoare supremă oferită celui supranumit – simbolic – “Eliberatorul României”.

După încheierea războiului, generalul va rămâne un mare prieten al poporului român şi al conducătorilor săi. În semn de recunoştinţă veşnică, străzi din Bucureşti şi Iaşi, dar şi o piaţă din Galaţi poartă azi numele celebrului militar francez. La fel şi satul din judeţul Hunedoara unde generalului i s-a oferit un conac şi o palmă de moşie pe care acesta, generos, le-a lăsat moştenire Academiei Române (după moartea sa, survenită în 1931).

Cartea se prezintă sub forma unui album, fiind foarte bine tipărită şi bogat ilustrată cu desene în culori. De notat că volumul este bilingv, traducerea în limba franceză fiind asigurată de scriitoarea şi jurnalista Iulia Badea Guéritée.

Mihaela Simina este absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti - secţia Relaţii Internaţionale. Specializată în popularizarea istoriei pe înţelesul tuturor, scrie împreună cu profesorul Adrian Cioroianu cărţile „Maria a României” (2015) şi „Mihai I al României” (2016) la editura Curtea Veche.
Singură a publicat volumele „Accent pe istorie” (editura Cetatea de Scaun), în care adună textele prezentate în cadrul rubricii cu acelaşi titlu de la Radio France Internationale, şi „Regina Maria. Flori de portocal” (Libris Editorial), ambele fiind apărute în 2018.

Carina Pănculescu, autoarea copertei şi a ilustraţiilor din carte, este absolventă a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti, talentată la desen şi îndrăgostită de frumos.

 

Comentarii

loading...