„Parteneriatul cu Muzeul Pompidou din Paris ne permite să expunem publicului român o selecție a filmelor lui Brâncuși, realizate între 1923 și 1939 la Târgu Jiu pe 35 mm, care surprind interesul artistului pentru zona filmului experimental“, spune Ioana Ciocan, artist plastic și director Art Safari, cel mai important târg de artă contemporană care se organizează în România. Aflată la start, ediția aniversară de anul acesta se va desfășura în perioada 11–20 mai, în Piața George Enescu, găzduită de un pavilion expozițional al cărui concept arhitectural este semnat de Attila Kim, comisarul României pentru ultimele trei ediții ale Bienalei de la Veneția.
Gândit ca un muzeu temporar, Art Safari 2018 propune patru expoziții principale: Pavilionul Central „Art on Stage”- dedicat artei contemporane, Pavilionul Muzeal „Natural-Cultural” – dedicat artei de patrimoniu, Centenarului – 100 de ani de artă românească, expoziția „50 de pictori impresioniști din colecția BCR” și expoziția „Altceva despre Ceaușescu” – un mix divers și neașteptat de artă, care include lucrări de Ștefan Luchian, Octav Băncilă sau Camil Ressu. O importanță aparte o are pavilionul Muzeal „Natural-Cultural“, curatoriat de Alina Şerban, care propune un traseu expoziţional dedicat artei româneşti până la jumătatea anilor ’90, găzduind artă de patrimoniu din peste 20 de muzee din România, precum şi lucrări din importante colecţii private. La rândul său foarte divers, programul Internaţional este organizat în colaborare cu ambasadele Germaniei, Israelului, Elveţiei, Spaniei, Argentinei, Statelor Unite ale Americii în România şi cu Forumul Cultural Austriac. Punctul central al Programului Internaţional va fi o instalaţie realizată de artistul german Clemens Behr, în exteriorul Art Safari. Tot în cadrul acestui program va fi lansată şi o bursă pentru tineri, în parteneriat cu British Council.
Bilanțul celor cinci ani de Art Safari este remarcabil, spun organizatorii, subliniind, printre altele, numărul mare de vizitatori, un total de 90.000, în permanentă creștere, de la 14.000 de vizitatori în 2014, la 29.000 în 2017. Anul acesta, potrivit estimărilor, vor fi 50.000 de vizitatori. Acesta a fost, de altfel, și unul dintre motivele pentru care Art Safari a făcut, anul trecut, obiectul unui studiu de caz, alături de Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), pe baza căruia s-a stabilit Barometrul de Consum Cultural în România. Studiul realizat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, împreună cu Institutul Național de Statistică, a arătat că Art Safari are un public tânăr, curios, care dorește să cumpere artă. Și mediul artistic european evaluează evenimentul. De-a lungul celor cinci ediții de până acum, târgul de artă de la București a atras atenția experților din Curatoriumul European al dosarului de candidatură al Bucureștiului la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, a suscitat deopotrivă interesul specialiștilor de la Tate Modern, de la Muzeul Beelden aan Zee sau de la Comisia de Cultură a Parlamentului din Bavaria, sau al experților din alte muzee de artă ale lumii, de la Strasbourg, Stockholm sau Varsovia, până la Viena, Haifa, Paris, Johannesburg sau Haga.
RL: Cinci ani de Art Safari, o ediție aniversară organizată alături de parteneri internaționali precum Louis Vuitton Foundation și Muzeul Pompidou. Ați putea detalia, concret, implicarea celor două instituții, începând, poate, chiar cu contextul lucrării lui Mircea Cantor, Anthroposynaptic Dior Bihor – probabil un produs artistic inspirat de campaniile #givecredit?
Ioana Ciocan: Conceptul acestei ediții Art Safari București a fost, într-adevăr, conturat în jurul colaborării cu parteneri internaționali de renume – Louis Vuitton Foundation și Muzeul Pompidou. Art Safari București sărbătorește ediția aniversară de 5 ani și ne-am dorit să fie un eveniment cu adevărat memorabil și plin de premiere. Unul din punctele centrale ale expoziției va fi această lucrare semnată de Mircea Cantor, realizată special pentru Art Safari București, Anthroposynaptic Dior/Bihor, o lucrare în oglindă, unde moda se împletește cu arta. Este o vestă Dior colecția toamnă-iarnă 2017 (cadou pentru artist din partea casei Christian Dior), croit împreună cu un cojoc autentic binșenesc din Bihor. Pentru aceeași expoziție a fost selectată o altă lucrare semnată de Mircea Cantor – Anthroposynaptic – o broderie pe cămăși tradiționale din Maramureș, expusă la Art Basel în 2015, aflată în celebra colecție Louis Vuitton Foundation. Este o lucrare cu o poveste excepțională. Fără a intra în polemica reproducerii portului românesc tradițional, Mircea Cantor, de altfel originar din Bihor, a realizat o alăturare a celor două piese, în încercarea de a sublinia semnificațiile mai adânci ale acestei reproduceri și de a stinge polemicile de pe rețelele de socializare. Artistul nu este la prima colaborare cu meseriașii români pentru proiectele sale artistice. Este și cazul lucrării Anthroposynaptic, expusă la Art Basel în 2015, o instalație care leagă prin motivul brodat al funiei, folosit de artist cu mai multe ocazii, zeci de cămăși maramureșene. De asemenea, curatorul Pavilionului Central „Art on Stage” este Hervé Mikaeloff (curatorul Grupului Louis Vuitton Moët Hennessy și al Louis Vuitton Foundation), o alegere deloc întâmplătoare. Cunoșteam interesul lui pentru arta contemporană românească, mai ales că în 2013-2014 organizase o expoziție dedicată artei românești contemporane, la Paris, la Espace Culturel Louis Vuitton – „Scene româneşti la Spaţiul Cultural Louis Vuitton.” Așa că i-am adresat invitația de a curatoria Pavilionul Central al Art Safari București, pe care a acceptat-o bucuros. „Art on Stage” este o expoziție-platformă care reunește artiști contemporani și multiplele lor practici artistice, de la pictură, grafică și broderie, până la bandă desenată, provocatoare instalații de artă, precum și o serie de performances. Selecția va cuprinde lucrări de Alex Mirutziu, Arantxa Etcheverría, Ciprian Mureșan, Cristian Rusu, Daniela Palimariu, Ioana Stanca, Marius Bercea, Mircea Cantor, Radu Cioca, Răzvan Anton, Răzvan Boar, Șerban Savu, Vlad Nancă, Vlad Olariu. Expoziția lui Hervé surprinde efervescența orașului, trendurile, moda. Pe partea de artă românească de patrimoniu, parteneriatul cu Muzeul Pompidou din Paris ne permite să expunem publicului român o selecție a filmelor lui Brâncuși, realizate între 1923-1939 de artist la Târgu Jiu pe 35 mm, care surprind interesul acestuia pentru zona filmului experimental, unde Coloana devine subiect al studiului său în diferite momente ale zilei. Nu în ultimul rând, conceptul arhitectural al pavilionului expozițional care va găzdui aceste opere este semnat de arhitectul Attila Kim, comisarul României la Bienala de la Veneția – edițiile 2016 până în prezent.
O abordare cu privire la evoluția unor evenimente culturale este, de regulă, bugetul. Care este, din această perspectivă, traseul Art Safari și care este locul lui pe piața evenimentelor din România și pe cea internațională? Ce tranzacții se mai fac pe piața de artă în România?
Art Safari București și-a propus încă de la început două mari obiective – să atragă cât mai multe categorii de public spre artă și să plaseze Bucureștiul pe harta marilor capitale culturale europene. Astfel, Art Safari a adunat 90.000 de vizitatori, cu o creștere semnificativă – 29.000 de vizitatori, în 2017, de la 14.000 de vizitatori, în 2014. Acest lucru a trezit și interesul Ministerului Culturii și Identității Naționale, care a dorit să afle de ce avem mai mulți vizitatori decât un muzeu. Astfel, Art Safari București a făcut, anul trecut, obiectul unui studiu de caz, alături de Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), pe baza căruia s-a stabilit Barometrul de Consum Cultural în România. Studiul realizat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, împreună cu Institutul Național de Statistică, a arătat că avem un public tânăr, curios, care dorește să cumpere artă și care a înțeles că nu trebuie să fii milionar ca să ai lucrări de artă în casă, să îți poți achiziționa artă și cu câteva sute-mii euro, nu cu sute de mii. Anul acesta, estimăm un număr de 50.000 de vizitatori în cadrul ediției aniversare. Legat de celălalt obiectiv, de plasare a Bucureștiului pe harta europeană culturală, suntem mândri că de-a lungul edițiilor, o serie de personalități de la muzee și instituții internaționale au venit special pentru a studia arta contemporană românească. Tate Modern, Muzeul Beelden aan Zee, Comisia de Cultură a Parlamentului din Bavaria, Curatoriumul European al dosarului de candidatură al Bucureștiului la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, dar și specialiști din muzeele de artă din Strasbourg, Stockholm, Varsovia, Viena, Haifa, Paris, Johannesburg, Haga etc. Acesta este și motivul pentru care suntem din nou sub patronajul Primăriei Municipiului București. Aș mai enumera la reușite parteneriatele dezvoltate cu ambasadele Germaniei, Israelului, Elveției, Spaniei, Argentinei și Statelor Unite ale Americii în România, cu ajutorul cărora organizăm Programul Internațional. În cadrul acestui program vor fi expuse lucrări ale mai multor artiști internațio-
nali, iar punctul central va fi o instalație realizată de artistul german Clemens Behr, în exteriorul Pavilionului Expozițional. De asemenea, suntem onorați că Institutul Cultural Român susține programul de dezbateri Art Talks.
Legat de întrebarea referitoare la consumul și tranzacțiile de artă din România, vă pot spune că avem în România public care colecționează artă de patrimoniu (Grigorescu, Luchian, Tonitza etc.), operele semnate de marile nume ale artei românești fiind cele mai dorite de colecționari, dar și artă contemporană și supercontemporană. Din anul 2016, continuăm să avem tot mai multe dovezi ale interesului crescut pentru arta postbelică, contemporană și supercontemporană (2008-prezent). În acel an, casa de licitații Artmark a înregistrat vânzări totale de artă postbelică și contemporană care au ajuns la aproximativ 900.000 de euro. O creștere spectaculoasă, raportat la piața regională de artă contemporană. Încep să se formeze noi generații de colecționari care reiau tradiția investiției în artă care a avut de suferit în perioada comunistă. Această nouă generație de colecționari tineri îi descoperă pe marii maeștri români – Aman, Luchian, Tonitza – și achiziționează și artă supercontem-
porană românească – Arantxa Etcheverria, Răzvan Boar, Șerban Savu. Și cred că interesul românilor spre colecționism va crește în perioada următoare.
Ați putea detalia, cu tot cu contextul lor, cele mai importante expoziții ale ediției? Țuculescu, Tonitza, Pallady în secțiunea marilor maeștri, dar și Mircea Cantor, Arantxa Etcheverria, Radu Cioca, Ioana Stanca – în secțiunea contemporană… Cât despre Ceaușescu? Ce colecționa?
Anul acesta, Art Safari București cuprinde patru expoziții principale: Pavilionul Central „Art on Stage”, dedicat artei contemporane, Pavilionul Muzeal „Natural-Cultural”, dedicat artei de patrimoniu, Centenarului – 100 de ani de artă românească, expoziția „50 de pictori impresioniști din colecția BCR” și expoziția „Altceva despre Ceaușescu” – un mix divers și neașteptat de artă. Dacă Pavilionul Central va surprinde trenduri, modă, efervescență și cultură urbană, Pavilionul Muzeal „Natural-Cultural” va fi o invitație la deconectare de agitația urbană, o întoarcere spre natură – peisajele naturale vor fi focusul expoziției, după cum spune și numele. Pavilionul Muzeal va găzdui lucrări valoroase de patrimoniu din peste 20 de muzee din țară și din colecții private naționale și internaționale. Expoziția „Altceva despre Ceaușescu” va expune arta pe care o colecționa și o admira Ceaușescu în Palatul Primăverii. Pentru scurt timp, în mijlocul Capitalei, vom fi gazda celor mai de seamă lucrări din colecţia Ceauşescu, printre care opere de Ștefan Luchian, Octav Băncilă, Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu și Iosif Iser. Expoziția „50 de pictori impresioniști din colecția BCR” va întregi colecția de artă de patrimoniu, cu o selecție de lucrări de artă românească de patrimoniu, ale unor mari artiști români precum: Nicolae Tonitza, Thedor Pallady, Ion Țuculescu, Corneliu Baba, Camil Ressu, Horia Bernea și mulți alții, redată timp de 10 zile circuitului public. Pornind de la universul copilăriei văzut prin ochii faimoaselor personaje ale lui Tonitza, vizitatorii vor putea străbate lumea satului surprinsă de Rudolf Schweitzer-Cumpăna, admira scene şi personaje exotice imortalizate de Iser, împastate naturi statice de Petraşcu sau mai cerebralele compoziţii ale lui Pallady, să urmeze armoniile arhetipale ale lui Ţuculescu sau să se bucure de lumina cu totul specială a Balcicului, rămasă captivă pentru totdeauna în pânzele lui Dărăscu sau Mützner.
Pe lângă cele patru expoziții de artă principale, vom găzdui și artă internațională în cadrul Programului Internațional – o instalație realizată de artistul german Clemens Behr, în exteriorul Art Safari sau un performance al artiștilor suedezi Olof Persson și David Sabel. Copiii nu aveau cum să lipsească de la Art Safari. În cadrul Programului Art Safari Kids 2018, cei mici vor avea parte de ateliere de creație pentru cei mici și tururi ghidate pe un traseu expozițional redesenat pe înțelesul lor.
Banca Comercială Română va expune în cadrul Art Safari, o parte importantă a tezaurului ei cultural. Expoziţia de pictură este compusă din valoroase opere ale marilor artişti români, care nu se află în circuitul public: Tonitza, Petraşcu, Pallady, Dărăscu, Ressu, Ţuculescu, Baba, Bernea şi mulţi alţii. Ne puteți detalia istoricul și importanța acestei colecții?
BCR a colecționat, de-a lungul timpului, lucrări de artă, pe un traseu paralel muzeelor și colecțiilor, devenind astfel un deținător al patrimoniului cultural românesc. Cunoșteam colecția de artă BCR încă de acum 3 ani, când am organizat Art Safari București în Palatul Dacia-România din Centrul Vechi, o clădire care a aparținut BCR. Atunci am expus o singură operă din colecția BCR – Nicolae Tonitza – Fetița cu fundiță, care a avut un succes răsunător la public. De aceea, ne bucurăm că anul acesta vom expune o colecție extinsă, în cadrul expoziției „50 de pictori impresioniști din colecția BCR”. Iubitorii de artă vor putea admira opere ale artiștilor: Alexandru Ciucurencu, Aurel Băeșu, Camil Ressu, Corneliu Baba, Dumitru Ghiață, Eustațiu Stoenescu, Gheorghe Petrașcu, Henri H. Catargi, Horia Bernea, Ion Theodorescu Sion, Ion Țuculescu, Iosif Iser, Jean Alexandru Steriadi, Marius Bunescu, Max Arnold, Nicolae Dărăscu, Nicolae Tonitza, Octav Băncilă, Rodica Maniu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Samuel Mutzner, Ștefan Luchian, Ștefan Popescu, Theodor Pallady sau Vasile Popescu.
Reușește să coaguleze acest eveniment lumea artistică românească sau există, în continuare, unii cu o atitudine critică?
Art Safari București este un eveniment dedicat artei, unic ca amploare în România, prin care am reușit să deschidem un dialog real între colecționari, artiști, critici de artă și oamenii care iubesc arta. Un muzeu temporar de artă care poposește în diverse locuri din oraș cu încărcătură simbolică și le redă publicului prin intermediul artei și care concurează cu succes cu marile evenimente și târguri de artă internaționale.
