Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Mircea Arapu, un român la curtea regelui PIF

Mircea Arapu, un român la curtea regelui PIF

Criticul și istoricul de bandă desenată Dodo Niță revizitează pentru copiii de azi poveștile și personajele care au fascinat generații întregi.

Dodo Niță 0 comentarii

A fost o dată ca niciodată un puşti talentat la desen, cititor asiduu al benzilor desenate din revista franţuzească Pif Gadget: Mircea Arapu.

La vârsta de 15 ani participă la concursul BD “Aventurile colegului Minitehnicus”, organizat în 1970 de revistele Cutezătorii şi Pif Gadget,  şi obţine o diplomă de merit. Încurajat  de acest succes, el decide: se va face autor de benzi desenate!

Din păcate, proiectele îi sunt refuzate de revista Cutezătorii şi de editura Stadion.Dezamăgit, dar nu descurajat, în decembrie 1978 pleacă la Paris, hotărât să-şi împlinească visul. În 1979 câştigă un concurs de BD şi este publicat de revista „Les vacheries de Corinne à Jeannot”, editată de Jean Tabary.
În 1980 editează el însuşi prima publicaţie de BD româneşti în limba franceză, fanzinul Peur, în  numărul său unic publicând, alături de propriile-i BD-uri, pe cele ale prietenilor Traian Marinescu, Valentin Tănase, Sandu Florea şi Sorin Anghel şi doar câteva luni mai târziu îi apare şi un album erotic, „Le Parfum qui rend fou”, sc. Robert Merodack, la editura Dominique Leroy.

În “mica” lume a benzii desenate franţuzeşti, Peur atrage atenţia asupra sa şi, drept  consecinţă, anul următor M. Arapu  este invitat de onoare la Festivalul BD de la Angouleme, unde participă cu o expoziţie de planşe originale, iar în „Histoire Mondiale de la Bande Dessinée”, coordonată de Claude
Moliterni şi publicată de editura Piere Horay, semnează primul articol în limba franceză despre banda desenată românească.

În 1982 Arapu îşi vede, în sfârşit, visul împlinit: în nr. 695 din Pif Gadget apare  primul episod din „Arthur le fantome” desenat de el pe scenariul lui Raymond Maric (preluând personajele lui Jean Cezard). Vor urma alte 35 de episoade, vreme de 5 ani.  Între 1986 și 1987 mai desenează trei episoade din seria „Pif et Hercule” şi alte trei din „Placid et Muzo” (pe diverse scenarii), numeroase coperte și pagini de prezentare a gadget-ului.

Dar bucuria nu este de lungă durată. Pif Gadget traversează o perioadă financiară foarte dificilă şi renunţă la mulţi dintre colaboratorii săi. După ce alte proiecte pe care le-a propus  revistei Mickey sau editurii Dargaud capotează,  M. Arapu  se refugiază  în domeniul publicităţii, unde va lucra între 1988 și 2005 şi va folosi limbajul BD ori de câte ori  va avea ocazia.

În 1993 colaborează, ca asistent al desenatorului Christian Godard, la realizarea albumului „Le cocon du desert”, din seria “Martin Milan”, iar în 2005 colorează pe calculator un alt album al lui Godard, „Il était une fois le Tuyeti”, din seria “La Jungle en folie”. Tot în acest an este angajat la noua revistă Pif Gadget (lunară), revenind la  dragostea sa dintotdeauna. În afară de tehnoredactare, Mircea Arapu publică aici desene, benzi desenate şi semnează patru coperte, până la sfârşitul lui 2008, când revista PIF dă faliment din nou.

După această dată antamează o colaborare de lungă durată cu mica editură Taupinambour, specializată în reeditarea clasicilor benzii desenate franco-belgiene în tiraje mici şi mijlocii. Astfel, cele 35 de povestiri desenate cu aventurile fantomei Arthur au fost adunate între copertele a 3 volume speciale, prefaţate de maeştri ai BD-ului francez şi însoţite de desene inedite ale sale.

Ulterior, pentru acelaşi editor, M. Arapu va semna numeroase coperte la integrala „Arthur le Fantome” desenate de Cezard, precum şi la integrala peripeţiilor puştilor din seria „Les As”, desenată de Greg. În ţara noastră benzile desenate de M. Arapu apar - sporadic, din păcate - în revistele Haz în Vacanţă (1995), Dino (1997) sau Carusel (2005).

De-abia în anul 2014 Mircea Arapu debutează cu un album şi în limba română:  „Harap-Alb”,  realizat după adaptarea radiofonică a basmului lui Creangă de către scriitorul Vasile Mănuceanu (scenaristul a numeroase seriale BD, în anii ‘70). Albumul are 50 de pagini alb-negru, cu câte 3-4-5 casete pe pagină. Folosind un stil grafic nou, Mircea Arapu creează o galerie întreagă de personaje simpatice şi amuzante (chiar şi Spânul nu este atât de diabolizat pe cât ar merita). În fine, merită semnalat şi faptul că, pentru a da mai multă credibilitate naraţiunii sale desenate, Arapu plasează personajele  fictive în contexte geografice reale şi cititorii au plăcerea de a recunoaşte Cetatea Râşnov, Castelul Huniazilor sau cel de la Bran în paginile benzii desenate.

Alături de alţi autori din România, M. Arapu a participat la Saloanele BD de la Charleroi (Belgia, 1993), Angouleme (Franţa, 2004 – unde desenează afişul expoziţiei româneşti) şi Bruxelles (Belgia, 2007).

În 2008 a fost invitat de onoare la Salonul Internaţional al Benzii Desenate din România, “BD Constanţa”, o ediţie specială „Pif en Roumanie”, organizată cu ocazia aniversării a 60 de ani de la naşterea celebrului personaj Pif le chien, alături de François Corteggiani, Herlé şi Marc Wasterlain, desenatori ai revistei, dar şi de cunoscuţii pifofili români Ion Manolescu, scriitor, Radu Marian şi Cristian Ciomu, arhitecţi.

În 2012 Arapu revine din nou în România, de această dată alături de desenatorii Jacques Kamb şi Dirrick, pentru vernisajul expoziţiei „Pif în România”, organizată de Institutul Francez la Sala Dalles din Bucureşti.

Cu această ocazie, el şi-a lansat albumul monografic „Quand je serai grand, je ferai Pif”.  Un adevărat volum bibliofil, bogat ilustrat şi în întregime în culori, găsim în el toată viaţa lui Mircea Arapu, indisolubil legată de cea a revistei Pif Gadget.

Povestea începe  când, la vârsta de 4 ani, micuţul Mircea a „plecat” cu… ITB-ul la Paris şi continuă şi astăzi, când  artistul recunoscut este invitat la saloanele BD din Franţa, Belgia şi România, ca autor al albumelor din seria “Arthur le fantome”. În fine, mai mult de o treime din carte este ocupată de  benzile sale desenate cu Pif şi Hercule, Placid şi Muzo etc. Un adevărat regal, această carte nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui pifofil!


Comentarii

loading...