Expoziția online de fotografii colorizate digital „Vedere din România“, organizată de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția în colaborare cu Jecinci, arhitect și artist 3D, va fi prezentată până la 15 decembrie 2020.
O alternativă la imaginile monocrome, fotografiile prelucrate de artistul Jecinci devin o „fereastră” către perioade mai puțin cunoscute din istoria unor orașe precum Brașov, București, Constanța sau Cluj-Napoca.
„«Vedere din România» este un proiect care poate promova altfel țara noastră în lume. Din punctul de vedere al muncii mele, vreau să se înțeleagă clar că recreez un farmec al unei perioade istorice, care nu a fost alb-negru, așa cum era redată într-o fotografie de atunci”, explică artistul Jecinci. El mai spune că metoda colorizării este un hobby pentru el și că a descoperit-o în urmă cu aproape șase ani, când a urmărit un tutorial și a acceptat provocarea de a o aplica și pe imagini vechi din România.
„Imaginile le aleg aleatoriu, în special din spațiul online, pentru că, din păcate, fondul de fotografie românească este ținut în depozite. Iar celor care susțin că poate fi vorba despre manipulare în colorizarea acestor imagini de arhivă sau că le-aș pierde farmecul le spun că, din contră, expunerea în alb-negru ar putea fi cea manipulatorie și că farmecul acelei vieți revine însă odată cu culoarea. Alegerea culorilor presupune însă o muncă de documentare consistentă, mai ales în cazul personalităților istorice”, argumentează arhitectul român.
Seria „Vedere din România“ a fost lansată marți, 27 octombrie 2020, cu o fotografie cu Turnul Colței (Colții), construit în București între anii 1709 şi 1715, ca o componentă a ansamblului Mănăstirii Colţea. Afectat grav de o serie de cutremure, a fost demolat în 1888 pentru finalizarea Bulevardului Colţea (actualmente Ion C. Brătianu), decizia primarului de atunci, Pache Protopopescu, stârnind multe reacții negative.
„România sfârșitului de secol al XIX-lea nu era monocromă. Era o sărbătoare. Iar eu încerc să fac imaginile din acea perioadă cât mai reale”, conchide Jecinci.
