19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăEconomieAdrian Vasilescu: BNR a scos împotriva inflaţiei toate armele de care dispune

Adrian Vasilescu: BNR a scos împotriva inflaţiei toate armele de care dispune

România liberă: Presa scrie că noul indice de referinţă pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, IRCC, ar fi mai nervos chiar decât vechiul indice, Robor. Care sunt cauzele?
Adrian Vasilescu: Aşteptările privind IRCC au fost în exclusivitate ale celor care s-au ridicat împotriva indicelui Robor, sub formă de cotaţii. BNR şi mulţi analişti au spus că dictatul este al inflaţieii şi că, din toamna anului 2017, când în România a început un nou ciclu inflaţionist – care încă nu s-a încheiat, indicele Robor nu avea cum să rămână la o dată-şi-ceva, cum a fost în prima parte a anului 2017.

De aici au pornit lucrurile?
De aici a plecat toată neînţelegerea şi tevatura. Pot să mă exprim sintetic. România a avut parte de o interferenţă ciudată, de la cea mai joasă inflaţie din UE, în perioada anilor 2015 – 2016 şi în bună parte din anul 2017. În toamna lui 2017 am trecut la cea mai ridicată cotă de inflaţie din UE.

Concret?
Practic, o inflaţie de 4%, cum s-a conturat atunci, în 2017, nu însemna mare lucru pentru România, care a avut inflaţii, în anul 1993, de 13%, în 1997, de 150%, şi multă vreme inflaţii mari. Vă daţi seama, atunci urma ca inflaţia să mănânce cu patru guri din bunăstarea ţării, lăsând în urmă timpuri când a măncat cu 300 de guri.

Atunci, ce a inflamat societatea românească?
Nu a mai fost vorba despre comparaţia cu noi înşine, ci despre comparaţia cu lumea. Lumea toată, din America până în Japonia, ajunsese la o concluzie comună: în vremurile acestea, trebuie să avem inflaţie. Dar una modică. Am mai spus aceasta, dar repet, pentru ca să se înţeleagă bine: inflaţia de 2%, considerată optimă acum în toată lumea, este ca un pahar de vin bun băut după masă. Dar ideea este că să bem un singur pahar, nu două.

Noi am dat o petrecere întreagă.
Noi, în septembrie 2017, ajunsesem la acest optim: beam la prânz, la masă, un singur pahar, şi dintr-o dată în octombrie am băut două pahare. De atunci, inflaţia a avut nişte salturi. Vârful a fost în mai 2018, când am ajuns la 5,41% inflaţie.

Până şi copiii de la liceu, care fac acum economie, înţeleg că inflaţia dirijează logica, o inflaţie ridicol de mică faţă de 300%, dar dublă faţă de ce este optim în lume şi indicele Robor nu putea în nici un caz să rămână acolo unde era în primul trimestru din anul 2017, la zero-şi-ceva. Vă daţi seama, când pleci de la o bază zero, cum se produc creşterile! De la zero la 1 este infinit. O creştere enormă a indicelui Robor.

Iar de la unu la cinci este de cinci ori mai mare.
Exact. Robor nu a crescut la cinci, dar, dacă nu a crescut la cinci, cum era normal, să urmeze inflaţia, aceasta s-a întâmplat datorită BNR. Banca Naţională a avut o strategie eficientă: a jucat împotriva cărţilor de economie, care scriu că o inflaţie se combate cu o dobândă de politică monetară real-pozitivă. Aceasta însemnând că, atunci când inflaţia a ajuns la 5,41%, BNR trebuia, din păcate, să ridice dobânda de politică monetară la 6%.

Dobânda de politică monetară intră într-un coridor de politică monetară cu maximul de +1% (lombardul) şi cu un minim de -1% (facilitatea de depozit). Ar fi însemnat ca lombardul să fie 7% şi facilitatea de depozit de 5%.

Într-o interpretare realistă, lombardul este dobânda maximă până la care se poate urca indicele Robor. Când o bancă ajunsă într-o situaţie incomodă are nevoie de bani şi se duce la vecina ei şi cere un împrumut overnight, suma de închidere, banca îi dă, dar cu 6,5%,

Şi care e răspunsul băncii?
Răspunsul băncii este simplu: „Să fii sănătoasă cu 6,5% al tău, când eu mă duc la BNR şi iau cu 6%, pe lombard”. BNR a decis să combată inflaţia cu dobândă de 2,5% din trei motive:
1. ar fi lovit puternic în creşterea economică, atunci pe val;
2. indicele Robor s-ar fi dus la peste 3% şi ar fi umflat ratele celor care au credite;
3. Am fi fost o insulă, care se ducea cu dobânzi spre 0%. Şi acum Fed a dus inflaţia spre zero. A dus dobânda de politica monetară spre 0% în două etape: pe 31 iulie şi pe 15 septembrie şi dobânda lor se apropie de 0%, dar Fed luptă cu o inflaţie de 1,7%, nu 3,90%, cât e la noi.

Pe 11 octombrie, INS va da rata inflaţiei, cred că va fi şi mai mică de 3,9%, eu estimez că în jur de 3,5% (n.r.: pe 11 octombrie, Statistica a anunţat că rata inflaţiei este de 3,49%).

Spuneţi-mi, vă rog, dacă gândesc corect: politica aceasta se aseamănă cu cea de trecere într-o treaptă inferioară de viteză a unei maşini, aşa-numita frână de motor, care decelerează din motor o maşină care merge prea repede.
BNR a scos împotriva inflaţiei toate armele de care dispune: şi RMO (rezerva minimă obligatorie), şi controlul lichidităţii din bănci, şi politica cursului de schimb. Cum spuneţi dv., cu frâna de motor, nu se potriveşte prea bine. Ieri (n.r.: 4 octombrie), la BNR, a fost şedinţă de politică monetară.

Guvernatorul a explicat de ce BNR nu a dus mai sus de 2,5% dobânda de politică monetară. Pentru că ne uităm ce se întâmplă în jur. Inflaţia deja este domolită. Şi-a pierdut forţa din mai 2018, când a sărit la 5,41%. Pot să afirm că din iulie, august, septembrie sunt trei luni care înseamnă un proces de dezinflaţie. Sigur că ne putem aştepta să se întoarcă viroza, dar, dacă lucrurile nu se întâmplă aşa şi nu se întoarce viroza, procesul de dezinflaţie va continua.

Revenind…
… revenind, când eşti în octombrie 2017, vezi că porneşte inflaţia, că nu sunt nici un fel de şanse ca ea să fie oprită, câtă vreme a venit prin şocuri pe preţurile la electricitate, la încălzirea termică, la gazele naturale, umflate dintr-o dată de către autorităţile statului care se ocupă de preţurile reglementate, era greu ca BNR să facă asta, pentru că, până la urmă, aşa cerea şi legea economică, dar trebuiau să o facă atunci când am avut inflaţie negativă. Am avut şi -2,5%.

Adică ar fi fost un soi de măsură contraciclică?
Exact. O măsură de preţuri. Miile de preţuri cu care operează pe piaţa de consum sunt libere, dar vreo 12 preţuri sunt reglementate. BNR a aflat din presă că au fost ridicate preţurile la energie electrică, la energie termică şi la gaze naturale. Când faci asta, toate preţurile la produse sar din matcă, pentru că aceste preţuri sunt inflamabile. Preţul la energia electrică îţi umflă toate preţurile. Aşa că… cum să-ţi închipui tu că în octombrie (îl invoc acum pe premierul Tudose)…

… care nu foloseşte carduri…
… realmente mi-a fost simpatic. Când indicele Robor a urcat, premierul Tudose a ieşit la televizor şi a spus: „Banca Naţională nu e acasă!”. Întâmplarea a făcut ca eu să fiu atunci într-un studio de televiziune, într-o emisiune. În studioul respectiv, s-a transmis declaraţia lui Tudose şi moderatorul s-a uitat la mine şi m-a întrebat: „Dl. Vasilescu, unde-i Banca Naţională? Unde a plecat de acasă?”.

Şi explicaţia mea a fost: „Banca Naţională e acasă şi îşi face treaba. Dl. premier ar trebui să vadă că Robor a urcat pentru că a urmat imediat ceea ce au făcut autorităţile statului”, adică au ridicat preţurile la energie electrică, energie termică şi gaze naturale, pe un fond şi-aşa inflamat, pentru că urcase preţul ţiţeiului şi al combustibilului.

Şi mai erau şi citricele. Importăm mult. Importăm şi fructe care nu sunt citrice, pe care ar trebui să le cultivăm aici. Zilele trecute, o televiziune a vorbit despre apocalipsa preţurilor. Doamne fereşte! Inflaţia a pornit împinsă de preţurile la energie şi nu se putea ca indicele Robor să stea pe loc. Asta cum şi visătorii şi-au închipuit, că fac ei o mişcare, schimbă un indicator cu altul şi, schimbând nişte indicatori între ei, ratele la credite se vor micşora.

… şi ratele la credite vor fi desprinse de inflaţie…
.. păi nu se poate.

Revenind, de ce e nervos şi atât de reactiv IRCC, chiar mai reactiv ca indicele Robor?
Nu e mai reactiv, este tot pe acolo. Lucrurile au intrat în normalitate. Se spune că piaţa e înţeleaptă. Folosesc cuvântul „înţelept” în spiritul pe care Socrate îl puncta în Grecia Antică. Înţelepciunea este atitudinea corectă faţă de realitate. Indicatorii economici au ajuns la o atitudine corectă faţă de realitate. Asta e normalitatea, să respecţi realitatea, iar IRCC este un indicator care-şi scoate pălăria în faţa realităţii şi, după ce şi-o scoate, spune: „Cu respect!”.

Adică e obiectiv.
Este obiectiv. Ca şi Robor. Şi cotaţia Robor a fost obiectivă. Ea a fost hulită pentru că politic suna bine.

Şi atunci, domnii Zamfir şi Piperea nu vor spune acum: „Ăştia de la BNR ne-au păcălit şi noi am încercat să instituim cumva, să escamotăm un control asupra dobânzii la creditele în lei cu dobândă variabilă şi n-am reuşit, pentru că ei ne-au păcălit şi au înlocuit un indice obiectiv, Robor, cu un alt indice obiectiv, IRCC”?
Iată că eu le iau apărarea domnilor Zamfir şi Piperea: de ce să ne referim la două persoane care, sigur că da, au o anumită influenţă în spaţiul public, dar de ce să ne referim la ele, când politicile s-au îndreptat într-acolo. Senatul a votat în unanimitate, şi-a asumat răspunderea politică.

Cele mai citite

O femeie de 31 de ani a fost reținută pentru efectuarea repetată de intervenții chirurgicale estetice minim invazive

O femeie în vârstă de 31 de ani a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată magistraţilor cu propunere legală, pentru...

Copilul tău și-a pierdut pofta de mâncare? Iată ce trebuie să faci!

Lipsa de apetit la copii reprezintă o problemă comună, care adesea îngrijorează părinții. Este esențială o abordare atentă și informată pentru a identifica cauzele...

O femeie de 31 de ani a fost reținută pentru efectuarea repetată de intervenții chirurgicale estetice minim invazive

O femeie în vârstă de 31 de ani a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată magistraţilor cu propunere legală, pentru...
Ultima oră
Pe aceeași temă