În şedinţa de Guvern din 16 decembrie 2017, la secţiunea documente confidenţiale, a fost aprobat Memorandumul privind aprobarea Termenilor de referinţă pentru înfiinţarea Băncii Naţionale de Dezvoltare a României (BND).
La începutul lunii martie a anului trecut, Comisia Europeană a selectat consultantul pentru realizarea proiectului, potrivit HotNews. Pe 5 – 6 martie 2018, au avut loc primele întâlniri dintre reprezentanții Ministerului Finanţelor Publice, Comisiei Europene, Eximbank și consultant.
Potrivit foii de parcurs, în următoarele două săptămâni ar fi trebuit elaborate două rapoarte. Unul se va fi referit la disfuncționalitățile pieței financiare din România și altul la două scenarii pri-vind structura juridică și de funcționare a BND.
În iunie 2018, Guvernul României ar fi trebuit să decidă asupra structurii pe baza căreia se va crea BND (cel mai probabil Eximbank) și ar fi urmat să prezinte principalele aspecte ce trebuie amendate în inițiativa legislativă din Parlament.
Ciudăţenia este că, oficial, pe 16 decembrie nu a fost nici o ședință de Guvern. Ziua a fost una dintre cele trei zile de doliu național în memoria Majestății Sale Regele Mihai.
Ajutor de stat şi mari -proiecte de infrastructură
Banca aceasta, încă dezi-derat teoretic, ar urma să acorde o atenţie deosebită nevoilor IMM, prin măsurile de ajutor de stat, în conformitate cu Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare sau prin măsuri de finanţare, în conformitate cu Regu-lamentul de minimis, ca şi marilor proiecte de in-frastructură.
Marile proiecte de in-frastructură sunt în prezent gestionate, în România, pe POIM (Programul Ope-raţional In-frastructură Mare).
Proiectul de lege iniţiat de PSD – ALDE prevede că BND e o „entitate juridică autonomă şi independentă, capabilă să încheie orice tip de contracte, în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale, poate participa la achiziţii publice şi poate deţine sau înstrăina orice bunuri în acord cu obiectul său de activitate“.
Obiectivul BND e, desigur, sprijinirea anteprenoriatului şi „dezvoltarea socio-economică a României, prin promovarea investiţiilor şi asigurarea finanţării, prin derularea de servicii financiare şi de consultanţă şi prin emiterea de titluri de valoare şi strângerea de fonduri sau de capital, în scopul susţinerii acestor servicii“.
„Când ai nevoie de mobilă îţi faci fabrică de mobilă. Nu mai contează după aceea ce faci cu fabrica. Ai mobilă.“
Sorin Dinu, analist economic
Iniţiatorii susţin că, „pe fondul unei lipse acute de finanţare extrabugetară, se impune necesitatea înfiinţării unei instituţii, a cărei activitate să constea (sic!) în realizarea, deopotrivă pentru persoane fizice şi juridice legal constituite, de finanţări, cofinanţări, refinanţări, garantări sau alte operaţiuni bancare, asigurări şi reasigurări destinate să asigure dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea autorităţilor de interes pu-blic, dezvoltarea regională, susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător şi susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mij-locii, în concordanţă cu politica asumată prin programul de guvernare“, banca urmând a fi „un catalizator de dezvoltare a economiei româneşti“.
Magnetul de bani -europeni
„Banca, teoretic, e meni-tă finanţării fondurilor europene. Cofinanţarea românească la fondurile europene, pentru a o face din credite, în condiţii de cre-ditare mai bune decât pe pia-ţă. Cred că ideea este să nu mai facă un proiect fezabil, care să fie aprobat de o bancă comercială, ci să treacă orice“, susţine analistul economic Sorin Dinu.
Pentru atragerea de fonduri europene, doritorul (entitate privată sau de stat), trebuie să contribuie cu un anumit procent din totalul banilor atraşi, numit cofinanţare, pe baza unui caiet de sarcini cu reguli foarte stricte, care au fost stabilite chiar de statul român, în limitele regulilor europene.
În funcţie de programul european şi de axă, cofinanţarea europeană şi finanţarea românească este mai mare sau mai mică. Regula este că întâi, conform caietului de sarcini aprobat, îţi autofinanţezi proiectul, etapă cu etapă, apoi, după ce autoritatea îndrituită verifică faptul că ai investit banii conform caietului de sarcini, primeşti partea de finanţare europeană co-respunzătoare etapei înde-plinite. Şi aşa mai departe.
Aşadar, pentru a primi fonduri nerambursabile europene, trebuie ca iniţial să ai chiar tu banii necesari pentru investiţie. Care, dacă nu deţii rezervele financiare necesare, vin din credite. Aici intră în funcţiune noua bancă.
Beţiv şi, concomitent, -proprietar al unui -magazin de vinuri
„Fă-l pe beţiv să fie proprietar peste un magazin de vinuri“ – ar putea fi fraza definitorie pentru fenomenul Banca Naţională de Dezvoltare? „Cam aşa ceva. Sau când ai nevoie de mobilă îţi faci fabrică de mobilă. Nu mai contează după aceea ce faci cu fabrica. Ai mobilă“, spune analistul economic Sorin Dinu.
El continuă, explicând că, în realitate, constituirea acestei bănci de stat „este un fel de concentrare a resurselor“. Fraza definitorie ar fi: „Nu mai lăsăm la alţii nimic şi dăm noi cui vrem“. Adică, „fiind o bancă de stat, lucrările se vor da după voia «lor», discreţionar“, a afirmat Dinu, într-o discuţie cu „România liberă“.
Da, aşa este, statul ar putea apela la BND, dar privatul de ce ar folosi serviciile acestei bănci de stat? „Privatul va lua credit de la această bancă de stat pentru că aici condiţiile vor fi atât de laxe, încât vor bate orice bancă comercială“, detaliază expertul, continuând: „De obicei, când îţi faci o bancă din aceasta, o faci pentru că proiectele cu care te duci la o bancă în mod normal nu sunt fezabile din punct de vedere economic“.
O bancă privată, mai ales în aceste condiţii, cu presiunea condiţiilor în curs de implementare ale normelor Basel 3, ori Basel 4, „nu va finanţa tot felul de tiribombe, pe care vor ei să le facă din bani europeni. Atunci, pentru că nu pot să facă acest lucru, îşi fac o bancă“, susţine Sorin Dinu.
Aşa au fost, înainte de privatizare, şi Banca Agricolă, şi Banca Comercială Română, a amintit RL Dinu. Într-adevăr, cele două instituţii bancare, pe când erau bănci de stat, sub Cabinetul Văcăroiu, între anii 1992 şi 1996, au făcut credite neperformante şi s-au aflat aproape de faliment. Cazul BCR e mai complex. Banca a intrat într-o situaţie dificilă după ce a înglobat -BANCOREX, cu creditele sale neperformante, care au dus-o la faliment.
Statul-patron
Coordonarea BND (dacă va purta acest nume, va fi destul de neinspirat, sunt iniţialele serviciului secret extern german Bundes-nachrichtendienst) se va rea-liza de către un comitet consultativ, a cărui conduce-re va fi asigurată de MFP (prin Direcția generală trezorerie și datorie publică), care va avea ca scop coordonarea, îndrumarea și orien-tarea în probleme-cheie.
Din comitetul acesta consultativ vor face parte, pe lângă reprezentanții MFP, cei ai Comisiei Europene și ai consultantului, reprezentanții Eximbank, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Fondurilor Europene și cei ai BNR.
Din observaţiile primite de la instituţii financiare internaţionale (BEI, BERD, FMI), instituţii similare din ţări cu tradiţie în pri-vinţa băncilor de dezvoltare (Germania – KfW, UK – BBB (British Business Bank), Italia Franţa – CDC (Caisse des Depots et Consignations), Comisia Europeană (DG Competition), a reieşit că un aspect esenţial care trebuie parcurs înainte de crearea cadrului legislativ se referă la implementarea recomandării prevăzute de Comunicarea Comisiei Europene privind băncile naţionale de promovare, din 22 iulie 2015, de a realiza o evaluare independentă ex-ante, care să fundamenteze necesitatea înfiinţării unei bănci de promovare pentru toate domeniile de -activitate.
