17 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
AcasăEconomieBăncile europene Bonusuri pe timp de pandemie

Băncile europene Bonusuri pe timp de pandemie

Bancherii europeni de investiții vor beneficia de bonusuri sporite după un an lovit masiv în tranzacționare și comerț pe fondul pandemiei coronavirusului, în timp ce omologii lor din alte ramuri ale afacerii își văd plățile tăiate sau anulate cu totul.
 
Credit Suisse și Barclays – primele dintre cele mai importante bănci de investiții din regiune care și-au dezvăluit planurile – săptămâna aceasta și-au sporit plățile și și-au justificat deciziile citând politici de „plată pentru performanță” și necesitatea de a opri personalul să treacă la rivalii mai generoși de pe Wall Street. Scrie Financial Times.
 
În schimb, angajaților din Intesa Sanpaolo din Italia și celor din Commerzbank din Germania li s-au redus plățile cu până la jumătate. Lloyds Bank din Marea Britanie a anulat cu totul bonusurile.
 
Mai mulți creditori mondiali mari își vor dezvălui planurile în curând, HSBC și Standard Chartered raportând rezultatele pe tot anul marți și joi, iar UBS va publica raportul anual pe 5 martie.
 
Șefii băncilor europene se confruntă cu un act de echilibrare dificil între recompensarea personalului care a valorificat un boom în trading, listări și tranzacții anul trecut, recunoscând în același timp mediul macroeconomic sumbru și încercând să evite denaturarea imaginii publice îmbunătățită pentru care au luptat din greu în a o reconstrui de la criza financiară .
 
Thomas Gottstein, director executiv al Credit Suisse, a declarat pentru Financial Times că bancherii de investiții din a doua cea mai mare bancă din Elveția au primit plăți de „două cifre”, în timp ce fondul de bonusuri pentru întregul grup a scăzut cu 7%.
 
„Aceasta este esența plății performanței”, a spus el, făcând aluzie la creșterea anuală a veniturilor de 18% a băncii de investiții.
 
Barclays și-a mărit fondul de bonusuri cu 6%, până la 1,6 miliarde de lire sterline, după ce banca sa de investiții a realizat cele mai mari venituri anuale din cel puțin 2014.
 
În timp ce bonusurile au fost reduse în diviziile sale corporative și de consumatori, unde profiturile au scăzut, acestea au crescut la banca de investiții, unde trei sferturi din fond au fost alocate personalului din afara Regatului Unit, în special în New York. Comercianții băncii au fost principalul motor al profiturilor anul trecut și „trebuie să răspundem la asta”, a declarat Jes Staley, director executiv al Barclays.
 
”Ar trebui să primească bonusuri dacă au făcut o treabă bună, dar ar trebui să fie sensibili la problemele societale și să fie conștienți de motivul pentru care au avut un an bun”- Sacha Sadan, Legal & General Investment Management.
Băncile de investiții din întreaga lume au generat taxe record de 124,5 miliarde de dolari anul trecut, în timp ce companiile au alergat să strângă bani pentru a supraviețui pandemiei. Comercianții au beneficiat de niveluri extraordinare de volatilitate a pieței și de sprijin de lichiditate fără precedent de la băncile centrale, care i-au determinat pe clienți să își repoziționeze portofoliile și au urcat acțiunile la un record maxim.
 
Autoritățile de reglementare au transmis clar că vor urmări îndeaproape plățile bonus. Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a renunțat la planurile Deutsche Bank de a-și mări fondul de bonusuri cu mai mult de o treime, la peste 2 miliarde de euro, după ce cel mai mare creditor din Germania a raportat un profit mic pentru prima dată în șase ani.
 
Când BCE și Banca Angliei au permis creditorilor să repornească plățile dividendelor în decembrie, aceștia au îndemnat managerii să folosească un „grad ridicat de prudență” atunci când decid asupra bonusurilor. Acest lucru a reflectat perspectiva incertă și necesitatea ca băncile să implementeze capital către economie, în general.
 
„Bonusurile semnificative vor fi privite rău”, a spus o autoritate de reglementare britanică. „Este întotdeauna un coșmar când ai o bancă de investiții – poți plăti bonusuri atunci când economia merge prost?”
 
Carlo Messina, directorul executiv al Intesa Sanpaolo, a declarat într-un interviu că cea mai mare bancă din Italia, prin active, își reduce fondul de bonusuri cu 30%, după ce directorii săi au donat anul trecut 6 milioane de euro din salariile lor în inițiative de asistență medicală.
 
“Nu este doar o decizie a organizației, ci este și ceva care vine de la autoritățile de reglementare”, a spus el. Intesa a raportat un profit de 3,1 miliarde de euro pentru 2020 și a beneficiat de un câștig contabil după ce a cumpărat rivalul intern UBI vara trecută.
 
Commerzbank, a doua cea mai mare bancă listată pe active din Germania, și-a înjumătățit fondul de bonusuri până la 100 de milioane de euro, după ce a înregistrat anul trecut o pierdere de 2,9 miliarde de euro, cea mai gravă de la criza financiară.
 
Supraveghetorii trebuie să „pună frână” unei remunerații excesive, a declarat europarlamentarul Sven Giegold, purtătorul de cuvânt al politicii financiare și economice al Verzilor / ALE. „Este adevărat că băncile nu au provocat criza de data aceasta. Dar ei își datorează anul de succes 2020 mai puțin geniului managerilor lor cât măsurilor masive de susținere a statului pentru întreaga economie. ”
 
Șefii băncilor sunt, de asemenea, supuși presiunii acționarilor lor pentru a se asigura că bonusurile nu atrag prea multă atenție negativă. „Băncile ar trebui să fie sensibile”, a spus Sacha Sadan, directorul administrării investițiilor la Legal & General Investment Management, cel mai mare administrator de fonduri din Marea Britanie pe active.
 
„Ar trebui să primească bonusuri dacă au făcut o treabă bună, dar ar trebui să fie sensibili la problemele societale și să fie conștienți de ce au avut un an bun. ”
 
Un sondaj realizat de Interactive Investor, platforma de tranzacționare a 2.752 de acționari cu amănuntul, a arătat că 89% ar vota împotriva „remunerației excesive” pentru directorii băncilor la Adunarea Generală Anuală (AGA) din acest an, în scădere față de 11% anul trecut.

Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu a absolvit facultatea de Drept cu dublă specializare Drept și Criminologie. Este de origine est-europeană, cu experiență bogată în comunicare și relații publice. Anterior a lucrat ca specialist în marketing în România, iar din 2015 pledează împotriva regimurilor autoritare și a abuzurilor drepturilor omului. În 2017, a devenit editorialist la România Liberă, contribuind la jurnalismul de investigație și cercetarea socială europeană. Ea a dezvoltat o relație excelentă cu ONG-uri precum Freedom Association (Londra) și Open Society Foundation (Londra). Activitatea ei include traducerea și publicarea de sondaje pe probleme semnificative pentru Europa, de la alegeri politice până la opinii privind crizele de sănătate (pandemia Covid), cea mai recentă preocupare fiind legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cele mai citite

Conducerile școlilor, umplute de activiști de partid, din timp pentru alegeri

Cred că în acest moment a devenit clar pentru toată lumea că Ligia Deca nu este un ministru al Educației, deși ocupă această funcție,...

Astăzi începe vacanța de Paște. Când se întorc la școală elevii

Elevii vor intra de vineri în vacanţă, după finalizarea cursurilor, şi se vor întoarce în şcoli miercuri, 8 mai, potrivit calendarului aprobat de Ministerul...

Nicu Ștefănuță: „În sfârșit, directiva privind violența împotriva femeilor a fost adoptată”

În ultima sesiune plenară din legislatura actuală, Parlamentului European a votat primul act legislativ al UE privind violența împotriva femeilor și violența domestică, care...
Ultima oră
Pe aceeași temă