Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Băncile fac abuz de monopol în România

Băncile fac abuz de monopol în România

Ordonanța 114 nu va diminua cu nimic profiturile uriașe pe care băncile le obțin în România, ci doar le va împiedica pe acestea să crească și mai mult dobânzile, a declarat pentru RL analistul economic Ilie Șerbănescu.

Eugen Pătrașcu 0 comentarii

In opinia sa, declarațiile recente ale consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, referitoare la faptul că băncile lovite de OUG 114 ar putea să o ia “la vale”, trăgând după ele economia,  sunt “o minciună”. 

Analistul afirmă că dobânzile la credite nu vor scădea în urma aplicării OUG 114, iar băncile nu vor pierde din profituri atât timp cât lucrează cu ROBOR mic, însă actul normativ le va împiedica să facă abuz de poziție dominantă. “Taxa pe lăcomie atacă abuzul de monopol. Nu are nici o legătură cu băncile străine. Și nu ROBOR este problema, ROBOR reprezintă 20% din marja de dobândă imensă pe care băncile o percep -clienților. Guvernul s-a repezit, însă, pe ROBOR pentru că nu are instrumente de a acționa acolo unde ar trebui să acționeze Banca Națională a României (BNR) și Consiliul Concurenței”, a spus Ilie Șerbănescu. El a subliniat că băncile acționează ca un cartel de foarte mulți ani, fără să fie deranjate de vreo instituție a statului.

Întrebat cum ar putea BNR să intervină pentru a stopa abuzurile băncilor, analistul a declarat: “Simplu. BNR trebuia să le retragă autorizația de funcționare. În Occident, aceleași bănci aflate și pe piața românească folosesc o masă de dobânzi normală între depozite și credite. Diferența este de 2-3 puncte procentuale. În România, diferența este de 10 puncte procentuale. Aceasta, în condițiile în care clienții lor din Occident sunt de 10 ori mai bogați decât românii”.

Analistul economic afirmă că bancherii explică această diferență uriașă prin riscul de țară al României. Explicația nu stă în picioare atât timp cât clienții nu se împrumută din Grecia sau din Bulgaria, ci din România. În plus, spune Șerbănescu, este inadmisibil ca BNR să nu intervină în condițiile în care băncile nu onorează dobânzile la depozite nici măcar cu rata inflației, în timp ce cresc peste orice măsură dobânzile la credite. “Nu Guvernul ar trebui să se ocupe de problema asta, ci BNR. Banca Națională poate interveni doar în ceea ce privește ROBOR, care este o problemă de piață. Însă, riscul de țară nu este o problemă de piață, ci una de abuz de monopol”, spune Ilie Șerbănescu.

Întrebat dacă nu ar fi fost obligația Consiliului Concurenței să intervină în cazul înțelegerilor dintre bănci pe politicile de dobânzi, analistul a declarat: “Această instituție este o oficină a instituțiilor de credit străine din România. Ce pretenții să avem? Consiliul Concurenței nu poate spune că nu știe că băncile străine acționează într-un cartel pe piața românească. Cum ar putea să ne explice Consiliul Concurenței că băncile străine din România practică dobânzi de 5-6 ori mai mari decât în țările lor de origine?”.

 

“Băncile nu vor pleca”

 

Analistul a negat și ipoteza că băncile vor pierde din profituri în urma aplicării OUG 114: “Băncile nu vor pierde nici un leu din câștiguri dacă vor lucra cu ROBOR sub 2% și nici nu vor pleca din țară, întrucât nu pot obține nicăieri în lume astfel de marje de profit gigantice. Nu vor scădea nici marja de dobânzi, nici profiturile lor. Nu vor pleca. Unde mai pot face un astfel de jaf?”. Ilie Șerbănescu consideră că economia românească nu ar avea de suferit nici dacă băncile ar pleca: “Contribuția băncilor la finanțarea economiei cu capital românesc este de 8%, potrivit datelor BNR. Se poate și fără”.

 

Dan Diaconu acuză BNR pentru derapajele băncilor

 

Economistul Dan Diaconu a criticat în termeni duri intervenția consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, în favoarea băncilor. Diaconu a afirmat că știa de cele 4 miliarde de euro pe care băncile străine le-ar fi adus în România în perioada crizei, așa cum știe și alte lucruri pe care Adrian Vasilescu le-ar fi omis cu bună știință: “Ei bine, eu unul ştiam asta. Şi, de asemenea, mai ştiam un lucru pe care Vasilescu l-a ocolit cu ticăloşie, anume că asta e doar o parte infimă din cât ar fi trebuit să aducă respectivele instituţii în România. Să-i reamintim domnului Vasilescu faptul că demenţa de pe piaţa imo-biliară din 2006-2008 a fost generată de băncile păstorite de stăpânii săi? Că isteria creditării în franci elveţieni a intrat în România tot în urma iniţiativei aceloraşi «băieţi deştepţi»? Că ordonanţa de urgenţă a lui Boc pentru eliminarea clauzelor abuzive (ABUZIVE, dle Vasilescu!) nici măcar acum nu e implementată, existând în continuare pe rol mii de procese ale unor oameni distruşi de abuzivele contracte de credit la care BNR a închis ochii?”.

Totodată, economistul spune că Adrian Vasilescu a “omis” să spună că prin eliberarea rezervelor minime obligatorii către bănci contribuţia BNR la nota de plată de la acea vreme a fost de aproximativ 13 miliarde de euro. „De asemenea, prin intermediul împrumutului de 20 de miliarde de euro luat de la FMI, BNR a «produs» lichiditate în piaţă. Cum se transpune această lichiditate puţini ştiu, deoarece e vorba tot de o suveică: banii au intrat în conturile BNR, aceasta le-a pus la dispoziţia băncilor la o dobândă standard, iar băncile, cu aceşti bani, au cumpărat titluri de stat, încasând moca di-ferenţialul de dobândă. Asta n-a mai spus-o dl Vasilescu”, atrage atenția Dan Diaconu.

El se declară îngrijorat de afirmațiile consilierului guvernatorului BNR cu privire la faptul că Guvernul ar putea fi obligat să scoată bani de la buget pentru a salva băncile, în cazul în care acestea se vor afla în dificultate după aplicarea „taxei pe lăcomie”: „Ce-a mai spus însă dl Vasilescu chiar c-ar trebui să vă pună pe gânduri. Cică e atât de dezastruoasă această ordonanţă încât s-ar putea ca la un moment dat, în criză, băncile să pice, iar statul ar trebui să-şi asigure bani pentru a le salva. Şi că, din experienţa crizelor trecute, salvarea băncilor a fost, în final, benefică economiei. Totuşi, (...) ce mama dracu’ performanţă economică livraţi voi acolo în condiţiile în care aceste sugative aflate în poziţii monopoliste dau faliment la fiecare criză?”.  

Comentarii

loading...