Pe fondul încetinirii economiei zonei euro, BCE a redus dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, de la minus 0,40% la minus 0,50%. De asemenea, Banca Centrală Europeană a anunţat relansarea programului de relaxare cantitativă (QE), achiziţionând lunar obligaţiuni în valoare de 20 de miliarde euro (22 de miliarde de dolari), începând cu 1 noiembrie. Acesta program se va derula atât timp cât va fi necesar pentru a întări impactul politicilor BCE, şi se va încheia cu puţin timp înainte ca BCE să înceapă majorarea ratelor dobânzilor.
Într-un discurs rostit la Londra, Villeroy a explicat că guvernele trebuie să se implice activ în stimularea redresării economiei, după ce săptămâna trecută preşedintele BCE, Mario Draghi, a făcut un apel similar.
Deşi încă sunt necesare programe naţionale de reformă pentru a susţine economia, “zona euro trebuie acum să-şi exploateze spaţiul fiscal – de exemplu în Germania şi Olanda – pentru stimula creşterea”, a declarat Villeroy.
Acesta a adăugat: “Este esenţial să alegem măsuri de relaxare fiscală, să majorăm investiţiile şi să reducem taxele pentru a stimula creşterea economiei pe termen lung”.
De asemenea, a avertizat oficialul BCE, zona euro trebuie să se concentreze în continuare pe îmbunătăţirea accesului la finanţare al IMM-urilor şi pe creşterea rolului internaţional al monedei euro.
Ţările care au spaţiu fiscal pentru a investi mai mult sunt, în limbajul UE, sunt Germania şi Olanda, care de ani de zile înregistrează excedente bugetare.
Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană (BCE) a înrăutăţit estimările privind evoluţia inflaţiei şi a economiei euro în perioada 2019-2020, furnizând o justificare esenţială pentru noile măsuri de stimulare anunţate la şedinţa de politică monetară.
Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat la o conferinţă de presă că zona euro se confruntă în continuare cu riscuri semnificative, din cauza incertitudinilor politice, a sporirii ameninţării protecţionismului şi a vulnerabilităţilor de pe pieţele emergente.
BCE se aşteaptă acum ca PIB-ul zonei euro să înregistreze anul acesta un avans de 1,1%, faţă de o creştere de 1,2% previzionată în iunie, înainte ca economia să accelereze la 1,2% în 2020, faţă de o expansiune de 1,4% prognozată anterior.
Mario Draghi a avertizat că scăderea activităţii economice este mai pronunţată decât se estima dar a apreciat că economie zonei euro va înregistra o creştere moderată în trimestrul trei din 2019.
Rata anuală a inflaţiei ar urma să se situeze anul acesta la 1,2% (faţă de 1,3% previzionată în iunie), înainte de a scădea la 1% în 2020 (faţă de 1,4% prognozată anterior).
