Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Indicele ROBOR la trei şi la şase luni şi-a continuat aprecierea, după doar patru luni din acest an.

Indicele ROBOR la trei şi la şase luni şi-a continuat aprecierea, după doar patru luni din acest an.

ROBOR pe înțelesul tuturor. Ce impact are indicele BNR asupra creditelor noastre

Indicele ROBOR la trei şi la şase luni şi-a continuat aprecierea, după doar patru luni din acest an. ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) este rata medie a dobânzii la creditele în lei, pe piaţa interbancară. Indicii ROBOR la 3 luni şi la 6 luni sunt cei mai utilizați de bănci

Florin Budescu 0 comentarii

Ion Radu Zilişteanu, profesor de Finanţe-Bănci, a explicat pentru RL de ce este necesar indicele ROBOR şi cum se formează acesta. Dobânda e preţul banilor. Piaţa interbancară (monetară) e o piaţă pe care jucătorii sunt exclusiv băncile comerciale.

„În activitatea zilnică de fluxuri de trezorerie, unele bănci, în anumite zile, sunt pe excedent, altele pe deficit, fără ca aceasta să semnaleze vreo problemă“, explică Zilişteanu. O bancă având deficit împrumută de la una cu exces de lichiditate pentru o zi sau pentru perioade mai lungi. Din jocul cerere-ofertă se stabileşte ROBOR.

BNR are ca scop fundamental menţinerea stabilităţii preţurilor. În acest moment, la 5% inflaţie, Banca Centrală trebuie să sterilizeze lichiditatea din piaţă, adică să o atragă. Astfel, oferă o dobândă bună băncilor comerciale, pentru ca acestea să-şi plaseze disponibilităţile la BNR.

„Astfel, se trage lichiditate din piaţă, banul e mai rar şi devine mai scump. Aşa creşte indicele ROBOR. Preţul mărfii care e banul creşte. Astfel, Banca Centrală luptă contra inflaţiei, prin aspirarea lichidităţii din piaţă. PSD acuză BNR că nu face ceea ce trebuie. Banca Centrală face ce trebuie“, a subliniat expertul.

Atenţie la indicele ROBOR din 30 iunie

Valoarea ratei la un credit în lei se calculează în funcţie de ROBOR (la 3 sau la 6 luni) plus o marjă procentuală, ce reprezintă riscul clienţilor băncii şi marja de profit pe care o vrea banca. Impactul actualului indice ROBOR „nu se simte în piaţă aşa de tare, dar din trimestrul al III-lea se va simţi tare, pentru că indicele ROBOR va tot creşte. De regulă, se ia indicele ROBOR din ultima zi a trimestrului. Adică, pentru trimestrul al III-lea, se va lua indicele ROBOR din 30 iunie a.c.”, explică Zilişteanu.

Unde vom ajunge

„România liberă“ l-a întrebat pe analistul economic Constantin Rudniţchi ce prognoze se pot face. Mugur Isărescu spune că „este de aşteptat ca ROBOR să ajungă şi să rămână în jurul valorii ratei dobânzii de politică monetară. Acum, aceasta e 2,25%. Indicele ROBOR este deasupra acestui nivel, dar declaraţia e de luat în seamă“, spune Rudniţchi.

Pe de altă parte, unii analişti spun „că e posibil ca până la finalul anului indicele ROBOR să ajungă la 3%“. O prognoză clară „e greu să faci, pentru că depinde de destul de mulţi factori“, explică analistul. Care sunt aceşti factori? Primul este cel politic. Sunt tensiuni în politică - există tensiuni şi pe piaţă.

Al doilea - dacă rata inflaţiei continuă să crească, „atunci sigur vom avea şi o creştere a indicelui ROBOR, probabil peste 3%“. Dar, atenţie, rata inflaţiei (anualizate) se va calma în a doua parte a anului, pentru că se va raporta la o inflaţie crescută în vara anului 2017. „Va începe chiar să revină spre 5%“, crede Constantin Rudniţchi.

În al patrulea rând, trebuie să vedem şi care sunt intervenţiile BNR în piaţă – pentru atragerea lichidităţilor. „Am avut două intervenţii succesive foarte spectaculoase. Săptămâna trecută, au extras 18,6 miliarde de lei din piaţă, acum (n.n.: 27 aprilie) au extras 18 miliarde de lei. Să vedem ce va fi luni (n.n.: 30 aprilie): expiră dobânda la depozit pe care au atras-o luna aceasta. Va fi o nouă emisiune de atragere de depozit? Care va fi amplitudinea intervenţiei în piaţă a BNR?“, se întreabă Rudniţchi.

Mai trebuie să vedem care sunt lichidităţile din piaţă, spune expertul. Primul salt al ROBOR, aminteşte acesta, s-a pus pe seama plăţii dividendelor la companiile de stat. Atunci a scăzut lichiditatea în piaţă. Urmează acum o nouă tranşă de dividende plătite. O altă necunoscută este politica fiscală şi salarială a Guvernului. Dacă vor mai creşte salariile la stat, va avea impact. Pensiile cresc de la 1 iunie a.c.

Impactul pe credite

În România, sunt 1,3 milioane de creditaţi în lei. Problema e numai la creditaţii cu dobândă variabilă, dar majoritatea lor e astfel. Cum se formează dobânda aceasta variabilă? „ROBOR la 3 luni a fost în ianuarie 2017 0,8%, iar acum este 2,45%. Un credit (ipotecar, de obicei) are patru puncte peste indicele ROBOR, iniţial a fost 4% + 0,8% = 4,8%, iar acum ar fi 4% + 2,45% = 6,45%. Se împarte 6,45% la 4,8% şi aflăm cu cât creşte rata: 1,34375%“, explică Ion Radu Zilişteanu.

„Ratele au crescut deja cu 100 – 200 de lei lunar. Diferă de la un debitor la altul. Cert e că vor creşte“, spune Constantin Rudniţchi. Mai avem o necunoscută, spune acesta: ce va face BNR în continuare? În mod normal, dobânda de politică monetară va trebui să urce. Acum este 2,25%. Banca Centrală a amânat o urcare a dobânzii-cheie la începutul lunii aprilie.

Din păcate, epoca dobânzilor zero sau foarte mici a trecut în Europa şi aceasta va afecta oricum şi România. „Este foarte complicat pentru România să mai dea înapoi. Nu va mai fi un indice ROBOR de sub 1%, trebuie să ne luăm adio“, subliniază Rudniţchi.

Cel mai important indicator pentru indicele ROBOR e inflaţia, a spus analistul financiar Aurelian Dochia. „Perspectivele de inflaţie au început să fie ajustate în sus – şi Comisia de Prognoză şi-a înrăutăţit prognoza de inflaţie, care trece de 3%“, aminteşte Dochia.

Pentru cursul de schimb, spune acesta, „se prognozează o deteriorare ceva mai pronunţată decât în prognoza iniţială. Astfel, probabil că România va rămâne sub presiunea unei performanţe economice mult încetinite în acest an şi aceasta va face ca, până la urmă, şi dobânzile de pe piaţa locală să crească“.

Totuşi, când pot apărea probleme? „Când se combină mai mulţi factori negativi. Nu numai măririle de rate, dar de exemplu un membru al familiei îşi pierde locul de muncă, începe să apară şomajul“, a spus „României libere“ Dochia.

Comentarii

loading...