“Din faptul că peste 500.000 de tineri au plecat din ţară la studii – fie din liceu, fie în facultate – şi nu s-au mai întors, concluzia generală este că în acest moment şansa ca România să aibă o dezvoltare economică durabilă, un nivel de trai ridicat pentru cetăţenii săi e compromisă aproape în totalitate. Mulţi au demonizat acest program Erasmus, alţii au demonizat firmele care facilitează ca tinerii să plece să înveţe în străinătate. Eu cred că problema nu e nici pe departe aici. E foarte bine că avem tineri care pleacă şi studiază în străinătate, e foarte bine că avem programe de mobilităţi cu tineri care merg pentru şase luni, văd ce se întâmplă în străinătate, li se echivalează studiile, se întorc. Problema noastră, în primul rând, e că aceşti tineri nu au perspectiva de a continua o carieră profesională decentă în ţară, deşi foarte mulţi şi-ar dori acest lucru”, a precizat Cătălin Ivan, la dezbaterea “Mobilitatea educaţională a tinerilor peste hotare: un drum cu un singur sens?”.
El a menţionat că tot mai puţini tineri urmează o facultate, iar dintre aceştia tot mai puţini rămân în România.
“Cu siguranţă ar trebui să investim foarte mult în învăţământul preşcolar şi şcolar, pentru că acolo se pun bazele la ceea ce construim după. (…) Sistemul (de învăţământ din România – n.r.) în ansamblul său nu mai funcţionează, se închid şcoli foarte multe, învăţământul rural e la pământ, satele sunt depopulate”, a adăugat europarlamentarul.
Dorina Zlota, director al Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei, a afirmat, la rândul său, că trebuie găsite soluţii pentru revenirea în ţară a tinerilor.
“Construcţia mobilităţii educaţionale cu sensul către în afara României (…) s-a realizat într-un timp destul de consistent şi, ca şi consecinţă pentru România, au derivat de aici suficient de multe experienţe de bune practici din partea celor care au plecat temporar, pentru o perioadă mai scurtă sau mai îndelungată, însă o altă consecinţă a extinderii mobilităţii educaţionale a început să devină din ce în ce mai mult şi exportul de resursă umană bine pregătită, care pleacă din România într-o lume globalizată. (…) Trebuie să ne gândim dacă ne permitem să mai aşteptăm alţi 30 de ani ca să asigurăm revenirea în ţară a tinerilor, pentru că nu ne permitem în mod cert un astfel de demers extrem de îndelungat. Trebuie să găsim soluţii ca să se întâmple repede şi în folosul României. (…) Pentru asta există şi o serie de finanţări asigurate prin Programul Operaţional Capital Uman. (…) Cred că toţi tinerii care sunt acum în diverse ţări ale lumii citesc ştirile despre România (…) şi îşi doresc poate altceva şi dacă acel altceva ar exista, ei s-ar întoarce mai curând”, a subliniat Dorina Zlota.
